48% dintre oficialii publici din toată lumea consideră că organizaţiile acestora nu dispun de capacităţi corespunzătoare de management financiar conform unui studiu nou al Deloitte, „Administrarea finanţelor în guvern: Transformarea întreprinderii de stat printr-un management financiar mai bun”.

„În trecut, finanţarea guvernamentală a fost adesea ‘retrogradată’ la activităţi de back-office”, spune Greg Pellegrino, lider la nivel global in domeniul sectorului public, din cadrul Deloitte Touche Tohmatsu.

Radu Kubinschi, manager EU Grants & Incentives în cadrul Deloitte România, spune că România se confruntă cu o problemă similară.

„Una din provocările cele mai importante cărora România a trebuit să le facă faţă odată cu aderarea la Uniunea Europeană a fost aceea de a perfecţiona managementul resurselor financiare pe care le administrează”, a declarat acesta.

Mai mult de jumătate dintre oficialii care au participat la studiu au recunoscut că puterea organizaţiilor lor de a-şi audita propriile situaţii financiare este la un nivel egal sau sub nivelul de bază acceptat ca punct de referinţă în domeniul financiar. Puţin peste un sfert dintre cei intervievaţi au raportat că organizaţiile lor dispun de capacităţi avansate pentru identificarea, gestionarea şi raportarea riscurilor financiare.

 „Potrivit studiului nostru, numai 29% dintre persoanele intervievate spun că organizaţiile lor dispun de capacităţi care au trecut de nivelul de bază în gestionarea riscului”, arată autorul studiului, William D. Eggers, Director de Cercetare Globală, Sectorul Public. „Acest fapt sporeşte probabilitatea unei erori şi poate masca starea financiară efectivă a unei organizaţii”.

Aproape 68% din oficialii publici intervievaţi au descris lipsa de informaţii actuale fie ca pe un obstacol moderat, fie ca pe unul semnificativ în îmbunătăţirea performanţei organizaţiei. De exemplu, majoritatea respondenţilor au indicat că nu deţin suficiente informaţii despre costul activelor pentru a înţelege costul complet de prestare a serviciilor publice. Cei mai mulţi intervievaţi au indicat de asemenea că nu au datele necesare pentru a măsura coeficientul ROI (return-on-investment).

Recunoscând aceste lipsuri, oficialii spun că prioritatea numărul unu pentru îmbunătăţirea performanţei financiare în următorii trei ani este creşterea capacităţii de a furniza mai multe informaţii financiare relevante şi actuale pentru a susţine luarea deciziilor.

Conform studiului, organizaţiile au nevoie de o funcţie financiară mai sofisticată, care să facă faţă costurilor crescânde de salarizare, să ajute la echilibrarea nevoilor pe care le au cetăţenii în vârstă faţă de generaţiile mai tinere, să ajute la concentrarea sporită pe rezultate şi transparenţă.

Un procent de 67% dintre cei intervievaţi consideră managementul financiar ca fiind un stimulent pentru schimbarea organizaţiei, iar 52% consideră că organizaţia financiară este unitatea cel mai bine plasată pentru a conferi organizaţiei o concentrare mai mare pe valoare.

Pe lângă cei catalogaţi drept „Maeştri Financiari” de către analiştii Deloitte, alţi 27% au raportat progrese semnificative asupra capacităţii lor financiare: Pe de o parte, aceşti 27% se conformează statutelor legislative, raportează publicului performanţa programelor şi echilibrează capacităţile, costurile şi nivelele de servicii pentru a-şi îndeplini obligaţiile financiare. Pe de altă parte, însă, mai au de lucru la construirea capacităţilor care să genereze valoare mai mare şi să ajute guvernele să facă alegeri strategice mai bune, să îmbunătăţească procesele şi performanţa.

Sursa: Deloitte