„Considerăm că initiațiva autorităților este una favorabilă ambelor părți implicate, din moment ce statul își va putea recupera mai repede o parte din creanțe, iar contribuabilii vor fi iertați de plata penalităților de întârziere, motiv pentru care recomandăm celor aflați în această situație să analizeze impactul acestor prevederi legale asupra cazului lor concret”, spune Mihai Petre, Senior Manager, Deloitte Tax. Acesta explică faptul că, odată cu penalitățile (maxim 15% din suma datorată), contribuabilul poate fi iertat și de jumătate din majorările de întârziere aferente datoriilor restante. 
Astfel, având în vedere că nivelul majorărilor de întârziere s-a situat puțin peste 36% pe an în perioada ianuarie 2006 – iunie 2010, reducerea la jumătate înseamnă un câștig de 18% pe an. ”Ceea ce, multiplicat cu patru ani – perioada medie controlată de autorități în cadrul unui control de fond – înseamnă o reducere a majorărilor datorate de la 146% la 73%,” mai spune Mihai Petre. 
Această initiațivă legislativă vine ca o confirmare a direcției în care a evoluat în ultimul timp modul de sancționare a celor care ajung să aibă datorii către autoritatile fiscale, în special ca urmare a unui control fiscal. 
Cea mai importantă schimbare în acest sens a avut loc la data de 1 iulie 2010, când majorările de întârziere au fost înlocuite prin dobânzi și penalități de întârziere.  Ceea ce denotă intenția legiuitorului de a sancționa diferit datornicii în funcție de încălcarea cu intenție a legislației sau nu. 
„La acest moment, această intenție nu se materializează încă în practica organelor de control, acestea aplicând de cele mai multe ori penalitatea de întârziere automat, indiferent dacă contribuabilul a încălcat o prevedere legală expresă sau s-a aflat în eroare de interpretare din cauza neclarității prevederii legale respective.  Cu siguranță, această abordare se va schimba”, conchide Mihai Petre.