Preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a demisionat luna trecută, după o declaraţie referitoare la prezenţa militară din Afganistan. Într-un acces de sinceritate, acesta a lăsat să se înţeleagă că angajamentul militar al Germaniei în străinătate este motivat de apărarea intereselor economice, iar declaraţiile sale au provocat numeroase reacţii în ţară, recunoscută ca pacifistă de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Deşi funcţia de preşedinte este în pri
Preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a demisionat luna trecută, după o declaraţie referitoare la prezenţa militară din Afganistan. Într-un acces de sinceritate, acesta a lăsat să se înţeleagă că angajamentul militar al Germaniei în străinătate este motivat de apărarea intereselor economice, iar declaraţiile sale au provocat numeroase reacţii în ţară, recunoscută ca pacifistă de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Deşi funcţia de preşedinte este în principal onorifică, Koehler s-a văzut obligat să demisioneze, pentru a nu pune ţara într-o situaţie neplăcută. Demisia, prima din istoria Republicii Federale Germania, este cu atât mai surprinzătoare cu cât nimeni nu îşi închipuie că ţările cu prezenţă militară în zonele de conflict nu au şi calcule de natură economică. Da, subiectul este considerat tabu şi nimeni nu discută în public despre el, dar de aici şi până la demisie este cale lungă.
Premierul Japoniei, Yukio Hatoyama, şi-a anunţat şi el demisia la începutul acestei luni. Primul- ministru nipon a ajuns la un nivel foarte scăzut de popularitate, după ce nu a reuşit să convingă americanii să îşi închidă baza aeriană de pe insula Okinawa, lucru cerut de locuitorii din zonă. Hatoyama este cel de-al patrulea premier nipon, din ultimii patru ani, care demisionează înainte de încheierea mandatului.
Ministrul de finanţe din România, Sebastian Vlădescu, a declarat, probabil tot într-un acces de sinceritate, că atât el cât şi colegii lui ar fi putut să continue să mintă şi în următoarele şase luni. Declaraţia a fost făcută în cadrul Parlamentului, cu ocazia unei moţiuni de cenzură. Câteva zile mai târziu, premierul Emil Boc a făcut unele remarci în aceeaşi idee, repetând că Guvernul a ales să „nu mai mintă“. Cu alte cuvinte, politicienii noştri par să spună că „v-am minţit până acum, dar promitem să nu mai facem“! A adus cineva vorba despre demisie? În niciun caz! În politica dâmboviţeană, acest cuvânt pare să nu existe. Cu excepţia cazului în care atinge afacerile personale, după cum ne arată Silviu Prigoană. În rest, declaraţii aiuritoare, popularitate redusă, manifestaţii, greve etc. sunt doar lucruri normale. Cam ca în Zimbabwe, unde sărăcia nu a împiedicat autorităţile să plătească un milion de dolari pentru un amical cu Brazilia.