Ce urmează să se întâmple după demisia lui Klaus Iohannis?
Curtea Constituțională a României (CCR) se află într-o situație importantă, având obligația de a constata vacanța funcției de președinte al țării. În urma acestei constatări, aceasta va trimite o scrisoare către Guvern și Parlament pentru a stabili cine va îndeplini funcția de președinte interimar.
Conform Constituției, această funcție poate fi preluată de președintele Senatului sau al Camerei Deputaților, însă nu există o ordine obligatorie de desemnare.
Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, a subliniat că, în cazul în care președintele Senatului refuză să preia atribuțiile, președintele Camerei Deputaților va putea să îndeplinească această funcție interimară.
„Curtea Constituțională trebuie să constate vacanța funcției și să trimisă o scrisoare la Guvern și la Parlament pentru a se stabili cine îndeplinește funcția de președinte interimar. Constituția spune că funcția aceasta poate fi îndeplinită de către președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților, dar nu este o ordine obligatorie. Dacă președintele Senatului refuză, poate să fie președintele Camerei Deputaților”, spune acesta.
Rolul președintelui interimar
Președintele interimar are un rol esențial în perioada de vacanță a funcției prezidențiale, având atribuții similare cu cele ale unui președinte ales. Cu toate acestea, există anumite limitări.
Conform Constituției, președintele interimar nu poate dizolva Parlamentul și nu are dreptul de a trimite mesaje Parlamentului.
De asemenea, în momentul în care funcția prezidențială este vacantă, începe să curgă o perioadă de trei luni, timp în care Guvernul are obligația de a organiza alegeri prezidențiale.
În acest context, Zegrean a subliniat că, având în vedere că data alegerilor prezidențiale a fost deja stabilită pentru luna mai, România se află într-o situație conformă cu normele constituționale.
„Președintele interimar poate să facă cam tot ce face președintele. Sunt două, trei atribuții pe care nu le poate îndeplini: nu poate dizolva Parlamentul și nu poate trimite mesaje Parlamentului. Constituția spune că în această situație încep să curgă trei luni în care Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale. Dar, cum este deja stabilită data alegerilor prezidențiale și pică în aceste trei luni, cred că suntem în situația normală”, a punctat Zegrean.
Klaus Iohannis și-a dat demisia luni, 10 februarie
Președintele în exercițiu al României, Klaus Iohannis, a declarat pe 10 februarie că, în urma votului din Parlament privind începerea procedurii de suspendare din funcție, va demisiona din funcția de președinte pe 12 februarie.
Iohannis a precizat că demisia sa are scopul de a evita o criză politică, oferind astfel României o perioadă de tranziție mai clară.
În acest context, conform Constituției, președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua funcția de președinte interimar până la organizarea alegerilor din luna mai.
