Cine a spus ca legile sunt facute pentru a fi ocolite nu a gresit. Cel mai bun exemplu sunt chiar cei ce fac si aplica legile i Rominia, respectiv parlamentarii, guvernantii si magistratii. Acestia au avut grija sa uite sa aplice Legea nr. 115 din octombrie 1996, care are i vedere tocmai verificarea si controlul asupra averilor demnitarilor, magistratilor si functionarilor publici. Istoricul acestui act normativ demonstreaza ca, ica din momentul elaborarii si promulgarii sale, i vremea guvernului Vacaroiu, a fost conceput doar cu scopul de a justifica, i ochii opiniei publice, faptul ca acuzele de coruptie la nivelul demnitarilor sunt acoperite prin masuri si sanctiuni juridice. Cu alte cuvinte, exista o lege care sa pedepseasca pe cei corupti. Dar i ultimii patru ani nu s-a iregistrat nici un caz de declansare a procedurii de control, ceea ce pentru omul de rind trebuie sa isemne ca demnitarii si magistratii autohtoni sunt curati ca lacrima.
Ziarele au oferit numeroase exemple de demnitari, politisti, magistrati sau vamesi, care au acumulat averi fabuloase, desi veniturile declarate oficial nu depasesc cu mult salariul mediu pe economie. De ce nimic nu s-a itimplat si nici un control nu a fost demarat? Explicatia este simpla. Pentru a nu lasa impresia ca legea nu este respectata, declaratiile de avere exista i toate institutiile statului. Dar Legea nr. 115 prevede ifiintarea unei comisii formate din doi judecatori de la Curtea Suprema de Justitie, desemnati de presedintele CSJ, si un procuror din Parchetul General de pe linga CSJ. Iar daca au existat sesizari asupra modului i care persoanele vizate au acumulat averi, aceste sesizari nu au avut unde sa ajunga, deoarece comisia de control nu a fost constituita pina acum. Reprezentantii institutiilor prevazute sa desemneze membrii comisiei nu stiu, dupa patru ani de la publicarea Legii nr. 115 i Monitorul Oficial, cui ii revine sarcina sa constituie aceasta comisie. Purtatorul de cuvint al Curtii Supreme de Justitie, Iolanda Socaci, afirma, i numele presedintelui acestei institutii, Paul Florea, ca ifiintarea Comisiei de control a averilor nu a fost necesara, deoarece nu a existat nici o sesizare i acest sens. in plus, i opinia presedintelui CSJ existenta acestei comisii ar fi isemnat cheltuieli suplimentare si inutile.
Afirmatiile reprezentantilor Curtii Supreme de Justitie, considerata institutia cea mai ialta i magistratura, ridica doua mari semne de itrebare. Legea nr. 115 prevede ca, la parasirea posturilor detinute de ministrii din cabinetele Victor Ciorbea si Radu Vasile, acestia au avut obligatia sa faca noi declaratii de avere, iar „Comisia fantoma” avea obligatia sa compare declaratiile de la ivestire cu cele de la parasirea postului. Cine a facut aceasta comparatie, daca nu exista comisia? Mai mult, cum pot magistratii Curtii Supreme de Justitie sa reprezinte autoritatea juridica i Rominia, atit timp cit ei nu respecta legea? Justificarea presedintelui institutiei i cauza nu poate fi o scuza. Cheltuielile pentru activitatea unei comisii formate din trei membri nu reprezinta o suma pe care bugetul sa nu o poata suporta. in plus, „unde-i lege nu-i tocmeala”, iar Legea nr. 115 nu spune ca aceasta comisie trebuie ifiintata numai daca exista sesizari.
Justitia a devenit cel mai bun paznic al averilor
in ce priveste sesizarile, afirmatia nu este exacta. in luna mai 1997, seful Corpului de Control al Guvernului din acea vreme, Valerian Stan, a atras atentia autoritatilor ca o parte dintre demnitarii care si-au icheiat activitatea i noiembrie 1996 nu au depus declaratiile de avere. Valerian Stan si-a manifestat intentia de a face sesizare pentru controlul averii acelor demnitari, dar a specificat ca asteapta ifiintarea comisiei. Cum comisia nu a fost constituita, este clar ca nu au putut fi iregistrate sesizarile, si prin urmare problema averilor este rezolvata pe principiul „o mina spala pe alta”. intre timp, Valerian Stan a fost „schimbat” din functie, si apele s-au linistit i favoarea celor vizati.
Declaratiile de avere ale demnitarilor, magistratilor si functionarilor publici sunt, conform Legii nr. 115, confidentiale. Mai mult, nici actele si lucrarile comisiei (care nu exista ica!) ar trebui sa fie secrete. Nici sesizarile anonime nu pot conduce la declansarea actiunii de control a averii. Aici sunt incluse si articolele de presa. Desi i ultimii zece ani averile demnitarilor si modul i care ele au fost obtinute au tinut prima pagina a multor publicatii, legea nu permite autosesizarea membrilor comisiei din articolele publicate.
Punctul 4 din articolul 12 al legii demonstreaza, daca mai era nevoie, ca acest act normativ are numai rolul de a linisti spiritele i rindul populatiei, care acuza tot mai des coruptia : „cercetarile efectuate de alte persoane decit membrii comisie de cercetare sunt nule”. in conditiile i care comisia nu are i prezent nici un membru, este clar ca averile persoanelor i cauza nu constituie un subiect interesant pentru cei ce au cistigat alegerile din 1996 cu sloganuri anticoruptie.
Presa nu a stopat capatuiala demnitarilor
Cazurile de coruptie si de obtinere a unor venituri ilicite, prezentate de o mare parte a presei nu au avut efect asupra magistratilor. Ei nu au considerat necesar sa se autosesizeze cu privire la vilele construite peste noapte „dintr-o amarita de indemnizatie de parlamentar”. Cu un an i urma, Uniunea Fortelor de Dreapta a fost singurul partid care a sesizat ca Legea nr. 115 nu este aplicata si ca atit demnitarii, cit si magistratii si functionarii publici au uitat ca dispun de un instrument de control. intre timp, chiar si reprezentantii UFD, care au solicitat modificarea legii, au uitat ce trebuia facut exact pentru aplicarea ei. Contactat telefonic,, copresedintele UFD, Varujan Vosganian, afirma ca nu a mai urmarit evolutia evenimentelor i ceea ce priveste aceasta lege : „Ce stiu este ca am depus o declaratie de avere si ca la sfirsitul acestui mandat voi mai scrie una. Restul e treaba lor, sa verifice…”.
Afirmatia copresedintelui UFD este sugestiva pentru cazul i care lupul este pus paznic la oi. Atit timp cit respectarea Legii nr. 115 ridica problema unor controale asupra magistratilor si demnitarilor, este usor de iteles ca nimeni nu se grabeste sa o aplice.
Demnitarii au putere mai mare decit presa
intre timp, vilele, masinile si afacerile persoanelor vizate de aceasta lege cresc tirajele publicatiilor de scandal, dar si al ziarelor serioase, care icearca inutil sa atraga atentia asupra modului i care se golesc buzunarele rominilor simpli, dar creste nivelul de trai pentru o categorie privilegiata de cetateni. Nu putini sunt cei care au facut subiectul unor anchete de presa i ceea ce priveste venituri obtinute i afara legii. Ioan Muresan, ministrul agriculturii, a fost acuzat ca a devenit proprietarul mai multor imobile si automobile, i urma unor afaceri si privatizari derulate prin ministerul pe care il conduce. Radu Berceanu, ministrul industriei, a fost acuzat de cele mai importante publicatii de implicare i cazul Sunoil, impreuna cu Corneliu Ruse, actulul sef de campanie electorala a Partidului Democrat. Presedintele Emil Constantinescu si consilierul prezidential Dorin Marian au fost acuzati ca ar fi fost implicati i traficul de tigarii de pe aeroportul Otopeni. Nici Virgil Magureanu, fostul sef al Serviciului Romin de Informatii, nu a scapat cu vila nefotografiata de paparazzi. Despre fostul premier Radu Vasile s-a spus ca si-a construit o casa pe masura functiei pe care a avut-o. si ca sa nu ramina mai prejos, actualul premier, Mugur Isarescu, si-a asigurat un imobil care se preteaza pentru un guvernator de banca nationala.
Nici viitorul nu poate aduce mai multa dreptate pentru contribuabilul romin. Daca ar fi sa ne luam dupa sondaje, PDSR are mari sanse sa obtina jumatate din fotoliile de parlamentar. Dar cum la Breaza, Cornu sau i alte statiuni de la poalele Carpatilor au rasarit multe constructii „trandafirii”, interesul pentru ifiintarea Comisiei de control a averilor va lipsi cu desavirsire.rn
rn
Cine poate face sesizarirn
Cererea de cercetare si control a averii poate fi facuta de catre:rn
Ministrul justitieirn
Procurorul generalrn
Primul procuror al parchetului de pe linga curtea de apel sau conducatorul autoritatii publice la care a functionat sau functioneaza cel a carui avere este supusa cercetariirn
Persoanele care ocupa functiile sau demnitatile publice si carora li s-au adus imputari publice cu privire la provenienta averii pe care o detin.rn
Orice cetatean care are cunostinta si care furnizeaza indicii certe ca o persoana din cele aflate sub incidenta Legii nr. 115 a dobindit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut dobindi din veniturile legale poate depune o cerere adresata comisiei de cercetare (!?) de pe linga curtea de apel i raza careia domiciliaza persoana a carei avere este supusa controlului.rn
