Lovitura de stat militară din Myanmar ce a avut loc pe 1 februarie a generat intense reacţii la nivel internaţional, dar şi proteste de amploare în interiorul ţării, în ciuda faptului că armata a interzis adunările mai mari de cinci persoane.
Situaţia rămâne extrem de tensionată în Myanmar, după ce oamenii revoltaţi de lovitura de stat care a înlăturat-o de la putere pe Aung San Suu Kyi au continuat să iasă în stradă.
Poliţia din Myanmar a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii care au ieşit pe străzi în ciuda interdicţiei privind adunările publice, relatează BBC. Armata nu permite organizarea de adunări mai mari de cinci persoane în oraşele Yangon şi Mandalay.
Televiziunea de stat îndeamnă la atitudine împotriva celor care încalcă legea
Decizia forţelor de ordine vine după trei zile consecutive de proteste de amploare, care au urmat înlăturării de la putere de către armată a liderului de facto Aung San Suu Kyi şi a guvernului ales în luna noiembrie a anului trecut.
Televiziunea de stat a precizat luni că „trebuie” luată atitudine împotriva celor care încalcă legea.
Corespondentul BBC în Myanmar a transmis că este nevoie de un efort susţinut pentru a opri protestele şi că există riscul de vărsare de sânge, potrivit news.ro.
Luni, liderul militar Min Aung Hlaing a avertizat că nimeni nu este deasupra legii, însă nu a ameninţat direct protestatarii care cer ca democraţia să fie restaurată şi care au revenit marţi pe străzi.
„Nu ne îngrijorează avertismentul lor. De asta am ieşit azi. Nu putem accepta scuza lor privind frauda în alegeri. Nu vrem nicio dictatură militară”, a spus un profesor pentru AFP.
Protestele ar putea continua şi în zilele următoare, în ciuda răspunsului forţelor de ordine
În a patra zi de proteste, numeroşi oameni s-au adunat în Bago, oraş în care poliţia a intervenit cu tunuri cu apă, la fel şi în capitala Nay Pyi Taw, unde au fost raportaţi mai mulţi răniţi.
În alte oraşe din Myanmar, protestatarii continuă să se adune, iar imaginile demonstrează un număr mare al lor. Luni, profesori, avocaţi şi angajaţi ai băncilor şi Guvernului au luat parte la demonstraţii în diverse părţi ale ţării.
Nu au fost raportate violenţe, însă au existat răniţi.
Marţi, manifestaţiilor s-au alăturat călugări budişti, membri ai minorităţii musulmane, fotbalişti şi vedete. Este aşteptat ca protestele să fie mai organizate în zilele următoare, potrivit BBC.
Tot marţi, Noua Zeelandă a anunţat că va suspenda toate legăturile la nivel înalt cu Myanmar şi că va impune o interdicţie de călătorie în cazul liderilor militari. Este prima acţiune internaţională majoră privind izolarea armatei de când aceasta a preluat puterea pe 1 februarie.