Potrivit sursei citate, economisirea în valută a înregistrat cea mai mare viteză de creştere, de 20%.

„Statistica aferentă lunii martie arată o creştere de 13,6% a depozitelor, un avans mult mai susţinut comparativ cu lunile anterioare. Economisirea în valută a înregistrat cea mai mare viteză de creştere, de 20%, un avans mai mari pe zona companiilor, undeva la 26%. Starea de urgenţă a fost decretată la jumătatea lunii martie. Este posibil să asistăm la o schimbare a obiceiurilor de consum şi la o creştere a conştientizării privind necesitatea economisirii. Este recomandabil ca fiecare să economisească cel puţin două, trei salarii pentru a acoperi nevoi viitoare determinate de o potenţială criză”, a precizat reprezentantul ARB sâmbătă dimineaţa la Digi24.

În ceea ce privește activitatea de creditare, aceasta a arătat că, la nivel de martie, a fost înregistrat cel mai mare nivel al creditării ipotecare din acest an, de aproape 1,3 miliarde de lei. La creditele de consum volumul creditelor acordate în martie, de 1,7 miliarde de lei, a fost sub nivelul înregistrat de acest indicator în februarie.

„Aceasta este situaţia la nivelul lunii martie când practic s-au operat solicitările de credit depuse practic înainte de debutul pandemiei”, a explicat Folcuţ.

Activitate de creditare, afectată de coronavirus

Totodată, acesta a subliniat că, în prezent activitatea de creditare este afectată, pe partea de ofertă, de o serie de iniţiative legislative aflate în diferite stadii, iar pe partea de cerere de criza COVID-19.

„În momentul de faţă activitatea de creditare este afectată, pe partea de ofertă, din cauza unor iniţiative legislative care fie deja au fost aprobate şi sunt în vigoare, fie sunt în dezbatere în Parlament sau se află la Curtea Constituţională. Pe partea de cerere suntem afectaţi în momentul de faţă din cauza pandemiei COVID-19. În prezent, sunt cel puţin 8 legi şi proiecte de lege care pot afecta activitatea de creditare şi nu numai atât. Ce poate face România în momentul de faţă pentru a preveni o criză financiară este să elimine acest risc legislativ în sectorul bancar. În perioada de criză apetitul de risc este diferit. Dat fiind contextul general despre care am vorbit pot apărea modificări ale condiţiilor de acordare a creditelor determinate de această creştere a riscului. Mă refer aici la riscul legislativ, legat de evoluţia pieţei imobiliare, şi legat de profilul de risc. Toate sunt chestiuni economice. Vom vedea pe parcurs cum vor proceda băncile”, a mai spus sursa citată.