ECONOMII Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare are în grijă banii a peste 14 milioane de persoane fizice, marea majoritate fiind sume mici pe care oamenii reușesc să le pună deoparte și le păstrează în bănci.
Depozitele bancare reprezintă în continuare cea mai importantă modalitate de păstrare a economiilor de către populație și de către companii, în ciuda dobânzilor foarte mici practicate de băncile comerciale.
Pe de o parte din comoditate, adică este mai simplu decât să caute alte instrumente de economisire, cum ar fi unitățile fondurilor mutuale, pe de alta pentru securitate, în sensul că păstrarea la bancă este mai sigură decât cea la „saltea“.
Din păcate, sută la sută sigure nu sunt nici la băncile comerciale, mai ales după ce s-a introdus legea bail-in, care permite băncilor să utilizeze, în ultimă instanță, banii deponenților pentru a se salva de la faliment. Din fericire, aici intervine Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), instituție creată cu scopul de a garanta depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii.
Numărul deponenților persoane fizice care intră în limitale date de plafonul de garantare a crescut anul trecut cu jumătate de milion, ajungând până la 14,2 milioane deponenți, conform datelor anunțate de FGDB. Tot anul trecut, depozitele garantate la Fond au ajuns la 112,6 miliarde lei, în urcare cu 4,6 miliarde lei față de 2014.
Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), valoarea depozitelor la termen și a depozitelor rambursabile după notificare deținute de persoane fizice (gospodăriile populației, după cum clasifică BNR) era de 107,5 miliarde lei, dintre care 66,05 miliarde lei erau constituite în lei și 41,5 miliarde lei în valută.
După lărgirea bazei de garantare, adică includerea depozitelor constituite și de companiile mari (înainte fiind garantate doar cele ale IMM-urilor), valoarea tuturor depozitelor garantate a ajuns la 219 miliarde lei la sfârșitul anului trecut. Desigur, Fondul nu are asemenea sume în conturi, dar nici nu este posibil ca întreg sistemul bancar să dea faliment în același timp indiferent ce legi apar de la Parlament sau de la Guvern. Modificarea legislației aferente FGDB a intrat în vigoare la jumătarea anului trecut și pe lângă introducerea depozitelor constituite de companiile mari în sfera de acoperire a Fondului s-a mai operat o modificare importantă, respectiv reducerea termenului de plată a compensațiilor către deponenți, de la 20 de zile la 7 zile.
Străinii au încredere în băncile de la noi
În timp ce majoritatea celor care au depozite bancare și-au spart economiile în mai multe părți, depuse la diferite bănci, pentru a fi siguri de garantare, este interesant de văzut câte persoane au depozite bancare de peste 100.000 de euro, adică sume care nu mai intră sub acoperirea Fondului. La nivelul anului trecut numărul acestora, persoane fizice, a fost de 22.930, iar valoarea cumulată a depozitelor acestora a fost de 22,5 miliarde lei, reprezentând 16,6% din totalul sumelor garantate de Fond.
Numărul total al persoanelor fizice a crescut cu peste 1.300 anul trecut față de 2014, în timp ce numărul companiilor care au depozite mai mari de 100.000 de euro a fost de 20.295, ceea ce face ca totalul deponenților cu sume negarantate să fie de peste 43.000. În cazul companiilor, valoarea depozitelor negarantate este mult mai mare, de aproape 90 miliarde lei. Cumulat, valoarea depozitelor din băncile comerciale negarantate de Fond este de peste jumătate din totalul celor garantate, respectiv 122 miliarde lei.
Sumele negarantate din bănci sunt și mai mari în cazul nerezidenților.
Cum o dobândă mică este mai atrăgătoare decât una negativă, cum sunt depozitele din Zona Euro, la sfârșitul anului trecut erau înregistrate peste 141.700 (137.600 persoane fizice și 3.400 companii) persoane străine cu sume economisite în băncile din țara noastră. Valoarea totală a depozitelor acestora era de 50,5 miliarde lei, dintre care doar 3,4 miliarde lei erau acoperite de garanția FGDB, ceea ce dă o indicație și asupra valorii depozitelor constituite.
Astfel, sumele pe care străinii le pot pierde în cazul aplicării unui bail-in sunt destul de mari, de peste 10 miliarde de euro, în timp ce sumele rezidenților negarantate sunt de circa 25 miliarde euro. O explicația a noii legi vine de la Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, care spune că „procedeul de bailing-in este o manifestare a încercării de a implica finanțatorii/investitorii în rezolvarea unor situații foarte complicate, în condițiile în care bugetele publice sunt foarte încordate“. Partea pozitivă este că bugetul public al României nu poate fi încadrat, cel puțin în acest moment, în categoria „încordat“, și nici sistemul bancar nu se află într-o zonă de risc majoră.
"Procedeul de bailing-in este o manifestare a încercării de a implica finanțatorii/investitorii în rezolvarea unor situații foarte complicate".
Daniel Dăianu, membru CA al BNR
14,2
milioane persoane fizice aveau depozitele bancare acoperite de Fondul de Garantare la sfârșitul anului trecut