Numerarul în circulație, adică banii populației și la companiilor care nu se găsesc în conturi bancare, a crescut în iulie până la 51,67 miliarde lei, în urcare cu 2,6% față de iunie și cu 19,5% față de iulie 2015. Cifra este semnificativă și poate deveni îngrijorătoare dacă luăm în calcul faptul că banii cash sunt cei care alimentează o bună parte a economiei subterane. În noiembrie anul trecut, numerarul în circulație ajungea la 45,5 miliarde lei, un maxim istoric pentru economia noastră, iar Consiliul Fiscal estima o valoare a evaziunii fiscale de 15% din PIB. Nu se poate spune că economia subterană și evaziunea au crescut ca urmare a majorării banilor cash, dar nici nu este un semn bun existența unor sume mare de bani gheață.

În același timp trebuie precizat și că România are caracteristici proprii, diferite de cele ale statelor cu grad înalt de bancarizare. Pe de o parte, avem mulți salariați și pensionari care s-au trezit mai mult sau mai puțin obligați să își încaseze veniturile prin bancă, iar soluția lor a fost să se ducă la bancomat și să retragă toți banii. Numărul persoanelor care fac acest lucru este în scădere, dar rămâne majoritar printre populația bancarizată a României. Totodată, consumul în creștere nu înseamnă doar produse cumpărate din supermarket, dar și din piețe, târguri și altele. Populația cumpără și produse second hand, sectorul automobilelor fiind reprezentativ (anual se înmatriculează peste 200.000 de autoturism utilizate, pentru care se achită de regulă cash, suma fiind de peste 2,5 miliarde lei în total). În orice caz, pentru toate acestea este nevoie de bani cash, iar oamenii își asumă riscurile asociate chiar dacă ar fi mai simplu să se folosească de carduri sau de conturi bancare.

Utilizarea plăților cash se va reduce pe măsură ce populația va avea mai multă încredere în bănci și pe măsură ce vor apărea mai multe instrumente de plată facilă și rapidă cu cardul. Deocamdată însă se fac pași mici raportat la totalul plăților, prin proiecte precum cel dintre Mastercard și DPD Curier, prin care agenții DPD vor fi echipați cu POS-uri mobile, astfel încât clienții să poată achita ramburs cu cardul.

Depozitele în scădere

Îngrijorător este însă faptul că soldul depozitelor la termen este în scădere. Valoarea acestora a coborât la 132,3 miliarde lei în iulie, cu 2,2% mai puțin decât în iunie și cu 0,4% mai puțin decât în iulie 2015, conform datelor BNR. Chiar dacă la raportul credite/depozite sunt luați în calcul și banii aflați în conturi la vedere (iar aici avem un total de 257,2 miliarde lei, bani ai populației și persoanelor juridice, atât în lei, cât și în valută), valoarea depozitelor la termen este mai importantă deoarece aceștia sunt bani care părăsesc mai greu contul bancar.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației, inclusiv banii din conturile curente, au scăzut cu 34,6 milioane lei, până la 97,42 miliarde lei, în iulie față de luna anterioară, în timp ce față de iulie 2015 depozitele au crescut cu 10,5%. Depozitele în lei ale persoanelor juridice au coborât cu 3,3% lună la lună, până la 75,1 miliarde lei, dar față de iulie anul trecut consemnează o creștere de 21,4%. Și depozitele în valută ale populației au crescut față de iulie 2015, cu 7,3% până la 56,8 miliarde lei, ân timp ce cele ale companiilor au urcat cu 6,2%, până la 27,8 miliarde lei.

Soldul total al depozitelor rezidenților clienți neguvernamentali se ridică la 257,17 miliarde lei, în timp ce soldul creditului neguvernamental este de 216,14 miliarde lei. Creșterea soldului creditului este de 1,8% față de iulie 2015, cu urcări importante ale împrumuturilor în lei (15,7%), dar scăderi mari ale celor în valută (-11,4%). Tendința este considerată sănătoasă de către BNR, anume înlocuirea creditării riscante în valută cu cea în monedă națională, mult mai puțin supusă pericolelor generate de variațiile de curs.

Mai grav este că creditul guvernamental s-a majorat cu 0,9% față de iunie și cu 7,4% față de iulie 2015, ajungând la 91,8 miliarde lei. Chiar dacă soldul împrumuturilor autorităților centrale și locale este în scădere față de maximele de circa 100 miliarde lei de acum cîțiva ani, tendința ar trebui să fie de scădere, nu de majorare. De altfel, de la startul crizei, creditul privat a stagnat la puțin peste 200 miliarde lei, iar cel guvernamental a crescut de trei ori ajungând să reprezinte 29% din totalul creditului intern.

54,7% este ponderea creditului în lei în totalul creditului privat, mult peste minimul înregistrat în mai 2012, de 34,6%

7,4% este creșterea creditului guvernamental în iulie față de iulie 2015, până la un total de 91,8 miliarde lei