După creşterea dobânzii, BNR ar putea trece la măsuri suplimentare. Cu mari şanse de a intra în vizorul BNR sunt creditele în monede „exotice“, care au crescut nesustenabil.
Ameninţările inflaţioniste create de creşterile salariale, deprecierea leului, creşterea preţului gazelor naturale, încetinirea investiţiilor sunt câteva motive care determină BNR să crească dobânda de politică monetară cu 0,5%-0,75% în şedinţa Consiliului de Administraţie al băncii centrale din această săptămână. Cei 16 analişti din România intervievaţi de Reuters considerau, săptămâna trecută, că instituţia condusă de Mugur Isărescu (foto) va lua o astfel de decizie. Opt dintre ei se aşteptau ca banca centrală să urce dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 8,5%, şase previzionau o majorare cu 0,75 puncte procentuale, la 8,75%, iar doi considerau chiar că dobânda va fi fixată la 9%. „Mediana aşteptărilor analiştilor este că vom avea o creştere de 0,5%, lucru care nu va avea un foarte mare impact în piaţă“, declara, vinerea trecută, analistul-şef al BCR, Lucian Anghel. Directorul de investiţii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Crăciun, aprecia că majorarea dobânzii trebuie să fie de 0,75%. Cu atât mai mult cu cât inflaţia va continua să crească în următoarele luni, impactul creşterii preţurilor gazelor naturale va fi vizibil un pic mai târziu, iar deprecierea leului nu mai poate ajuta inflaţia.
Indiferent de amplitudinea majorării de dobândă, efectele sunt clare şi deloc neglijabile. Costurile finanţărilor în lei oferite de băncile comerciale vor continua să crească, probabil în acelaşi ritm impus de BNR.
Dobânda, dublată de măsuri administrative
Anghel nu se aşteaptă însă ca această măsură a băncii centrale să fie suficientă în lupta cu inflaţia. „Mai devreme sau mai târziu, vom asista şi la alte măsuri ale BNR, de politică monetară şi chiar măsuri administrative“, spune Anghel. În cadrul măsurilor de politică monetară pe care le mai poate aplica BNR pentru reducerea consumului, se află rezerva minimă obligatorie pe care băncile comerciale sunt obligate să o constituie la BNR în contul creditelor acordate. Analiştii nu exclud astfel posibilitatea ca rezervele minime obligatorii să fie majorate.
La capitolul măsuri administrative, pot intra chiar norme noi de temperare a creditării. În acest context, Lucian Anghel vede nesustenabilă creşterea soldului creditelor în monede „exotice“ (în special în franci elveţieni). Din soldul creditelor înregistrat la finele anului trecut, de 600 de miliarde de euro, 1,4 miliarde de euro sunt creditele în franci elveţieni. Măsurile băncii centrale ar putea viza tocmai aceste produse bancare. Cu atât mai mult cu cât o analiză pe evoluţia din ultimele şase luni a cursului leu/franc elveţian faţă de leu/euro arată o depreciere mai puternică a monedei naţionale faţă francul elveţian în comparaţie cu deprecierea înregistrată faţă de moneda unică europeană.
România nu este în criză financiară
În acest moment, perspectivele asupra stabilităţii economiei româneşti sunt destul de sumbre. Majoritatea analiştilor se aşteaptă ca inflaţia anuală să depăşească 7% în următoarele luni. Totuşi, banca centrală afirmă că îşi va apăra ţinta de inflaţie din acest an. Analiştii sunt destul de sceptici în privinţa şanselor de succes în 2008, mulţi previzionând o uşoară abatere. Lucian Anghel este de părere că rata inflaţiei în luna decembrie va fi de 5,4%. Chiar dacă prognozele pentru martie – aprilie se îndreaptă către o inflaţie care depăşeşte 7,7%, pentru a doua perioadă a anului se aşteaptă scăderi. „Începând cu luna august, inflaţia va scădea treptat până la sfârşitul anului şi va fi dublată de o apreciere a leului“, spune Anghel. În plus, nu trebuie să uităm că toate ţările din Europa şi-au ratat ţinta de inflaţie anul trecut, aşa că România nu a făcut excepţie de la contextul regional.
Pe termen lung însă, economia românească nu pare să aibă perspective negative. „Cel puţin şase mari investitori internaţionali au luat în calcul intrarea pe piaţa din România pentru a-şi reduce costurile de producţie“, spune Anghel. Majoritatea analizelor macroeconomice arată că, pe termen lung, raportul risc – randament în România este mult mai bun decât al altor ţări din regiune.
«Vom avea noi creşteri de dobânzi la bănci şi o scumpire a creditelor cu 0,5%-0,7%.»
Radu Crăciun, director investiţii Interamerican Fond de Pensii
«În primele trimestre vom avea inflaţie peste 7%. Va scădea în a doua parte a anului.»
Lucian Anghel, economist-şef BCR
ÎMPRUMUTURI
1,4 mld. Este soldul creditelor în franci elveţieni la finele anului 2007, echivalent euro. Analiştii consideră că o valoare atât de mare este nesustenabilă, în condiţiile unei deprecieri mai mari a leului faţă de franc decât faţă de euro.
