Deprecierea accelerată a leului nu îi mai bucură nici măcar pe exportatori, cei care sunt, de obicei, avantajaţi de întărirea valutelor. În actualul context internaţional, efectele unui euro de peste patru lei devin dureroase chiar şi pentru aceştia.
Volatilitatea ridicată a cursului de schimb din ultimele două săptămåni a prins pe picior greşit companii şi persoane fizice. Firme furnizoare de bunuri şi servicii au apucat să încaseze avansuri de la viitori cumpărători la un curs al euro de 3,6828 lei, adică exact înainte de declanşarea volatilităţii de pe piaţa valutară. Dacă, la råndul lor, vånzătorii au virat sume către propriii furnizori la un curs de 3,9233 lei, printre cele mai înalte înregistrate săptămåna trecută, au trebuit să suporte din buzunar efectele deprecierii. Astfel, la o valoare a facturii de 6.000 de euro, o firmă aflată într-o astfel de situaţie a pierdut 1.443 lei în tranzacţie. În condiţiile unor fluctuaţii mari de curs pe o perioadă scurtă de timp, firmele ajung să se confrunte cu diminuări ale marjelor de profit. Nicolae Chidesciuc, economist-şef ING Bank, spune că „în cazul unui euro de peste 4 lei, din cauza expunerii foarte mari pe valută, ne putem aştepta la o reducere a marjelor de profit ale companiilor şi chiar la falimente în anumite cazuri“.
Structura creditului neguvernamental al Romåniei arată că 54,5% din împrumuturi sunt în valută, preponderent în euro. În aceste condiţii, rambursarea ratelor, indiferent dacă este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, va deveni mult mai greoaie, debitorul fiind obligat să suporte din buzunar, în condiţiile unor venituri constante, diferenţa de curs. Numai deprecierea leului înregistrată în prima jumătate a lui 2008 faţă de cursul mediu din 2007 (de 3,33 lei pentru un euro faţă de un curs mediu de 3,64 lei de la începutul anului pånă în prezent), a adus deja o creştere a numărului de rate restante la bănci. Astfel, creditele acordate de băncile comerciale şi trecute de BNR în categoria pierderi au crescut de la 1,5 miliarde lei, în iulie 2007, la 3,4 miliarde lei în iunie 2008, adică mai mult decåt dublu. Un calcul simplu făcut pe ratele unei persoane fizice care a contractat un credit ipotecar în 2007 arată că valoarea acestora a crescut în 2008 cu peste 20%. În prima fază, marii perdanţi ai deprecierii leului sunt importatorii. Importurile din Uniunea Europeană, făcute în euro, dar våndute pe piaţa internă în lei, taie din profiturile acestora. Un curs al euro peste 4 lei ar conduce la scumpirea produselor din import, care se va reflecta automat în inflaţie. Cu atåt mai mult cu cåt Romånia importă multe produse de bază (de exemplu, carnea de porc), cu pondere mare în coşul de consum. Cercul vicios transferă efectele inflaţiei crescute în diminuarea consumului şi cererii agregate, iar acestea conduc automat la o creştere economică mult mai mică decåt cea anticipată.
Pe de altă parte însă, exportatorii ar trebui să beneficieze de pe urma unui curs de peste 4 lei, aşa cum se întåmpla în perioada 2003-2004. Totuşi, nici situaţia lor nu este roz, chiar dacă în prima jumătate a lui 2008 majorarea exporturilor a depăşit avansul importurilor. Ritmurile de creştere ale exporturilor au fost în fiecare lună de peste 20% sau chiar de peste 30% faţă de aceeaşi lună din 2007. O contribuţie la avansul spectaculos a avut-o şi leul slab, dar perspectivele pentru viitor nu mai sunt la fel de bune. Încetinirea creşterii economice în zona euro, în condiţiile crizei financiare internaţionale, va afecta şi exporturile Romåniei, care merg în proporţie de 70% către UE. Pentru companiile autohtone, singura soluţie rămåne găsirea unor nişe de dezvoltare pentru stimularea exporturilor.
În premieră, pentru a evita prăbuşirea pieţelor la nivel internaţional, şapte bănci centrale au redus concomitent dobånda de politică monetară cu cel puţin 0,5%
«Efectele unui curs depreciat sunt foarte dureroase. Puţini beneficiază de pe urma unui leu slab. Exporturile ar trebui să beneficieze, dar recesiunea economică va tăia din acest efect.»
Nicolae Chidesciuc, economist-şef ING Bank
Evolutia cursului de schimb influenteaza fiscalitatea
Accizele se vor calcula, în 2009, la un curs de 3,73 lei pentru un euro, cu aproape 40 de bani mai mare decåt cel folosit în 2008, de 3,34 lei. Devalorizarea leului va duce la o creştere a preţurilor la carburanţi, electricitate, ţigări şi băuturi alcoolice de 11%.
În cazul în care leul va slăbi, accizele la cursul de 3,73 de lei vor avantaja consumatorii, dar vor influenţa negativ încasările bugetului.
Cursul de schimb pentru calculul accizelor în 2008, de 3,34 lei, a fost inferior celui mediu previzionat de Comisia Naţională de Prognoză de 3,63 de lei, ceea ce explică diminuarea colectărilor din accize în acest an, faţă de 2007.
De altfel, Ministerul Finanţelor a anticipat un curs de numai 3,28 lei atunci cånd a alcătuit bugetul pentru 2008, cu 35 de bani mai mic decåt al CNP. Conform Codului Fiscal, două categorii de taxe – accizele şi taxa de poluare – se calculează în euro, la cursul de schimb anunţat de Banca Centrală Europeană, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior.
Prevederea a intrat în vigoare în 2007, după aderarea Romåniei la UE, prin preluarea în legislaţia romånească a unei directive comunitare valabilă pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda euro.
3,9410 a fost cea mai înaltă cotaţie înregistrată de cursul leu/euro săptămåna trecută. Pentru a nu depăşi pragul de 4 lei, banca centrală a intervenit două zile la rånd vånzånd euro
