Sănătatea se va lupta și anul acesta cu lipsa banilor, chiar dacă bugetul alocat sectorului a fost majorat pe ultima sută de metri de la 3,9% la 5% din PIB. Cele mai importante repere ale anului în curs vor fi restructurarea rețelei de spitale, proces început în 2010 cu descentralizarea a 370 de unități, 200 dintre acestea urmând să fie închise.
– După ce numărul de paturi a fost redus anul trecut cu 9.200, procesul continuă și anul acesta. Mai exact, ministrul Sănătății, Cseke Attila, dorește ca până în 2013 numărul patruilor de spital să scadă la la peste 135.000, în 2010, la puțin peste 123.000, însemnând o medie de 5,72 paturi la mia de locuitori, un raport similar celui european.
– În prim plan va fi cardul de sănătătate, cărui producție va începe la finalul acestei luni. Acest card va deveni obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să acceseze servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică, dar şi pentru medicii din sistem care vor primi, la rândul lor, un card medical profesional.
– O situație îngrijorătoare s-a arătat în piață în vara anului trecut, când peste modificarea modului de compensare a medicamentelor a avut ca efect, în lunile iulie și august, că aproximativ 300.000 de pacienți nu și-au mai luat medicamentele, conform statisticilor. Dacă situația persistă, parte dintre ar putea necesita tratamente suplimentare sau chiar spitalizare, punând presiune suplimentară pe bugetul sănătății. Practic, o problemă pe care autorirățile au creat-o ele însele.
– Mediul privat a fost marcat de noi investiții în clinici și spitale private, dar și de insolvențe în rândul farmaciilor și distribuitorilor. Mai mult, anul acesta, piața farmaceutică stă și sub semnul creșterii masive a exporturilor paralele, proces care, în 2010, a ajuns la circa 600 de miliarde de dolari, față de 500 de miliarde în 2009. Sumele reprezintă valoarea medicamentelor vândute de companii în afara țării, profitând de faptul că prețul reglementat de minister pentru producători este cel mai mic din Europa.
– În primele nouă luni ale anului trecut, vânzările de medicamente au ajuns la 7,30 miliarde lei (1,722 miliarde euro). „Referitor la ritmurile de creștere din ultimele cinci trimestre, se remarcă o tendință de recuperare, atât în unități cât și în valoare, a terenului pierdut în 2009, ca urmare a măsurilor administrative de limitare a prețurilor și prelungirea termenelor de plată către farmacii”, spun reprezentanții Cegedim.
– Exportul de produse farmaceutice s-a triplat în primele nouă luni ale anului trecut, conform Institutului Național de Statistică, ajungțând la circa 420 de milioane de euro. Principalul partener la acest capitol este Uniunea Europeană, dar companii precum Terapia Ranbaxi sau Labormed lucrează tot mai mult cu Rusia, de exemplu. Din totalul exporturilor, se estimează că medicamentele valorează circa 100 de milioane euro. Asta pentru că merg ăn afara țării și alte tipuri de produse. De exemplu, compania BBraun, prin fabrica pe care o deține la Timișoara, exportă anual soluții perfuzabile de circa un milion de euro. Și astfel de exemple mai sunt.
Dan Ivan, Sanofi-Aventis: Din cauza deselor modificari legislative, ne-am regândit obiectivele și planurile cu 180°
Capital: Cum a evoluat cifra de afaceri a companiei anul 2010, în comparație cu anul precedent și așteptările dvs. inițiale? Ce estimări aveți pentru anul în curs?
Dan Ivan: Conform Cegedim, an încheiat anul 2009 din postura de lider al pieței farmaceutice autohtone, cu o cotă de piață de 10,1% și vânzări ale Grupului Sanofi-Aventis în România de circa 816 milioane de lei. În ceea ce privește 2010, până în luna august, vânzările Grupului în România au fost de circa 780 milioane de lei, acest lucru însemnând o cotă de piață de 9,1% (sursa Cegedim).
Dacă ne raportăm la perioada octombrie 2009 – septembrie 2010, vânzările Grupului în România au fost de 190 milioane euro: 108 milioane euro – produse originale, 46 milioane euro – generice, 32 milioane euro – medicamente eliberate fără rețetă, patru milioane euro – vaccinuri. Astfel, Sanofi-Aventis este în continuare lider pe piața farmaceutică autohtonă, deținând un market share de 9,2%.
Capital: Ce investiții ați realizat în ultimii doi ani și ce planuri aveți la acest capitol?
Dan Ivan: În ultimii ani s-a investit constant în unitatea de producție din București. Putem vorbi de investiții de peste zece milioane de euro în ultimii cinci ani. Pe viitor, acest plan de investiții va fi menținut la un nivel constant.
Anul acesta, fabrica a fost aleasă ca centru unic de testare și eliberare a tuturor produselor beta-lactanice (cefalospurine şi peniciline) destinate pieței europene și fabricate de unitățile Sanofi-Aventis din afara UE. Construcția noului laborator va începe anul acesta.
O mare parte din investițiile companiei au fost direcționate către activitatea comercială de susținere a extinderii portofoliului de produse. Spre exemplu, în 2010, am realizat peste șapte lansări de produse. Și anul acesta vom continua investițiile în mărirea ofertei de soluții terapeutice: avem în plan lansarea a 15 produse generice.
Capital: Care va fi focusul organizației în anul 2011?
Dan Ivan: Dorim să ne menținem poziția de lider pe piața farmaceutică românească, concentrându-ne pe identificarea de oportunități de creștere și pe diversificarea activităților.
Pe segmentul de medicamente fără prescriptie medicala, țintele noastre principale sunt consolidarea prezenței pe segmentele de răceală și gripă, dar și vitamine și minerale, dezvoltarea segmentului de suplimente alimentare și intrarea pe categorii noi, cum sunt dermatocosmeticele și produsele pentru înfrumusetare.
Totodată, suntem în continuare deschiși la orice formă de colaborare cu parteneri locali sau internaționali pentru a folosi la maximum capacitățile de producție de care dispunem, precum și know-how-ul în zona comercială.
Capital: La nivel de reglementare, ce decizii au avut cel mai mare impact asupra activității companiei?
Dan Ivan: În România, vorbim de un mix de reglementări cu impact asupra strategiei și activității companiilor din industria farmaceutică. Dificile și provocatoare pentru noi au fost atât deciziile legislative, cât și frecvența acestora (multe schimbări într-un timp foarte scurt), fapt ce ne-a determinat să ne regândim obiectivele și planurile cu 180°: clawback, scăderea prețului medicamentelor la minimul european, prescripția pe DCI, compensarea pe clasă terapeutică, mărirea termenelor de plată etc. Această avalanșă de reglementari legislative ne-a forțat să ne reevaluăm prioritățile și să ne adaptăm rapid schimbărilor și nevoilor pieței. Cea mai grea decizie luată anul acesta a fost aceea de a fixa un plafon de expunere financiară pe piața românească, în condițiile în care nu am renunțat să asigurăm accesul pacienților la medicamentele vitale.