La nivel global, în 2015, aproximativ 4% din populaţie se confruntă cu depresia, iar în Europa sunt inregistarea 40,27 milioane de cazuri de tulburări depresive. Datele OMS pentru România menţionează 931.842 de cazuri de depresie (adică 1 din 20 de romani) şi 688.815 de cazuri de tulburări anxioase6 (adică 1 din 27 de romani).
Pe lângă implicaţiile economice, o altă statistică îngrijorătoare este incidenţa suicidului – conform ultmelor statistici, în 2012, la nivel global, acesta a ajuns să fie a doua cauză de deces în segmentul de vârstă 15-29 de ani7. În România, se remarcă o creştere a ratei de suicid, de la 10,5 la 100.000 de locuitori în 2012, la 12,2 la 100.000 de locuitori în 20138.
Consecinţele economice ale incidenţei crescute a depresiei şi anxietăţii sunt resimţite pe mai multe niveluri:
– persoanele afectate nu pot munci deloc sau au randamente foarte slabe;
– angajatorii au de suferit din cauza productivităţii scăzute şi a absenţelor;
– Guvernele primesc mai puţini bani la buget şi cheltuiesc mai mult pentru sănătate şi asistenţă socială.
Aceste efecte pot fi combătute prin investiţii în tratamentul depresiei şi al anxietăţii. Conform unui studiu OMS, un singur dolar investit în tratamentul depresiei şi al anxietăţii are un return of investment de 4 dolari (stare de sănătate îmbunătăţită şi abilitatea de a munci)10.
Un studiu realizat în 2014 de London School of Economics în parteneriat cu European Depression Association (EDA)11 a scos în evidenţă faptul că anual companiile europene pierd 82 de miliarde de euro din cauza depresiei. Acelaşi studiu a mai arătat că:
– Între 22% si 55% dintre angajaţii europeni care sunt diagnosticaţi cu depresie îşi iau concediu din această cauză.
– Persoanele cu studii superioare sunt mai puţin predispuse să îşi ia concedii cand suferă un episod depresiv, iar în cazul în care o fac, sunt reticenţi în a divulga motivul angajatorului.
– Managerii din Danemarca sunt mai empatici privind angajaţii care suferă de depresie şi sunt mai puţin înclinaţi să îi discrimineze, în comparaţie cu managerii din alte ţări europene;
– Managerii din Franţa şi Spania sunt cei mai predispuşi să recomande angajaţilor să caute ajutor specializat atunci când aceştia se confruntă cu un episod depresiv.
