Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în această săptămână mai multe proiecte legislative, printre care cel privind decontarea transportului profesorilor din finanţarea de bază, dar au respins un proiect important pentru domeniul agriculturii - cel privind irigaţiile.
Deputaţii au adoptat în plen o propunere legislativă a PNL care prevede decontarea transportului profesorilor din finanţarea de bază.
Iniţiativa prevede ca decontul să se facă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru personalul auxiliar din învăţământul preuniversitar.
Potrivit expunerii de motive, în prezent, decontarea navetei cadrelor didactice trebuie asigurată din finanţarea complementară, adică de la bugetul autorităţilor publice locale. Din această cauză, în ultimii, profesorii navetişti din comunităţile sărace nu au putut beneficia de asigurarea decontării transportului de la domiciliu la şcoală. În această situaţie se află peste 65.000 de profesori. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.
Un alt proiect de lege adoptat de deputaţi este cel privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, ce propune instituirea unui regim care să pună la dispoziţia Autorităţii pentru Supraveghere Financiară un set de instrumente necesare intervenţiei cu promptitudine în cazul unui asigurător aflat în dificultate.
"Proiectul de lege propune instituirea unui regim care să pună la dispoziţia ASF un set de instrumente pentru a interveni cu promptitudine într-un stadiu incipient în cazul unui asigurător aflat în dificultate sau în curs de a intra în dificultate, astfel încât să garanteze continuitatea funcţiilor financiare şi economice critice ale acestuia, reducând în acelaşi timp la minim impactul situaţiei de dificultate a asigurătorului asupra pieţei asigurărilor şi sistemului financiar în general", se precizează în expunerea de motive a actului normativ. Senatul a adoptat propunerea legislativă, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.
Un proiect foarte aşteptat de agricultori, pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare, nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării.
Proiectul, care prevedea alocarea unui miliard de euro, în următorii cinci ani, pentru modernizarea infrastructurii primare a sistemului naţional de irigaţii, în vederea reducerii costurilor, a întrunit 181 de voturi pentru, 98 de abţineri şi trei voturi împotrivă, în condiţiile în care o lege organică, cum este şi această iniţiativă legislativă, se adoptă cu jumătate plus unu din voturile tuturor deputaţilor.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, i-a criticat pe membrii opoziţiei pentru că nu au votat proiectul. "Sunteţi astăzi responsabili pentru faptul că jumătate din infrastructura secundară de irigaţii, din păcate, nu mai este în sistemul de irigaţii. S-au scos toate infrastructurile de acolo. Astăzi nu aţi vrut să corectaţi aceste lucruri pe care le-aţi greşit în trecut. Regret acest lucru", a spus Constantin.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a explicat că proiectul de lege, fiind un act normativ de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă, se întoarce în plen sesiunea viitoare.
Deputaţii au respins de asemenea o iniţiativă legislativă prin care se propunea modificarea dispoziţiilor referitoare la completele de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat raport de respingere acestui proiect de lege.
Propunerea legislativă prevedea: "(1) Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a ÎCCJ şi judecă şi în alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. (2) Apelul prevăzut la alin. 1 nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului".
De asemenea, se propunea înfiinţarea unei secţii speciale în cadrul Parchetului General, unde cetăţenii obişnuiţi să se plângă împotriva unui magistrat.
Surse judiciare au declarat, pentru Agerpres, că modificările ar viza scoaterea apelului de la Completul de 5 judecători de la Instanţa supremă care judecă în penal înalţi demnitari şi foşti sau actuali miniştri. Sursele citate explicau că, în prezent, toţi inculpaţii au două căi de atac, iar dacă modificările din proiect ar fi aprobate, acestea ar avea ca efect ca la ÎCCJ să existe doar o cale de atac. Astfel, dacă înalţii demnitari ar primi la instanţa de fond achitare sau condamnare cu suspendare, calea de apel nu ar mai putea fi exercitată.
Sursa: Agerpres