Termenul pentru dezbatere şi vot final – 1 aprilie – fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Camera Deputaţilor este primul for legislativ sesizat.

În dezbaterile din plen, deputaţii Marton Arpad (UDMR) şi Ovidiu Ganţ (minorităţi) au cerut modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor în privinţa adoptării tacite.

"Dacă nu mai vrem să adoptăm tacit (…), vă rog să încercaţi să trimiteţi o adresă conducerii acestei comisii (Comisia pentru regulament – n.r.), să ne facem treaba şi să depunem raportul, să avem aceleaşi reglementări ca la Senat, ca să nu mai adoptăm tacit legi pe care comisiile de resort au considerat că e bine să fie respinse", a spus Marton Arpad.

Preşedintele Comisiei pentru sănătate, Florin Buicu, a precizat că legea trece tacit în forma depusă, deşi raportul Comisiei pentru sănătate a fost de respingere.

"Proiectul depus a născut în societatea civilă un mare grad de nemulţumire. Modificările la acest proiect vor fi depuse la Senat, legea căpătând din caracter organic un caracter ordinar", a explicat Buicu.

În schimb, Lucia Varga a susţinut că, în Comisia pentru sănătate, amendamentele depuse de PNL, în termen, nu au fost supuse dezbaterii, încălcându-se grav Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege privind activitatea de prevenţie în sănătate, în forma iniţială, prevede că românii care refuză să participe la programele de prevenţie pot fi obligaţi să suporte, parţial sau total, costurile tratamentelor bolilor.

Prevenţia se desfăşoară în baza unei politici şi a unei strategii pe termen mediu şi lung, materializate sub forma unui program naţional de prevenţie multianual, care are subprograme anuale.

Politica, strategia şi programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate, o entitate care se înfiinţează prin această lege şi care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătăţii. Finanţarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate.

Orice cetăţean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenţie, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parţial sau în totalitate, costurile tratamentului. AGERPRES