Camera Deputaţilor a respins, miercuri, şapte proiecte de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, care au fost iniţiate în anii 2014-2017. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, transmite Agerpres.

1. Astfel, deputaţii au respins un proiect iniţiat în 2014 de senatorul PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului penal.

Proiectul are obiect de reglementare reformularea dispoziţiilor articolelor 276 şi 277 din Codul penal referitoare la incriminarea presiunilor asupra justiţiei şi, respectiv, compromiterea intereselor justiţiei. Proiectul prevede, printre altele, că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, complet de judecată sau a unui organ de urmărire penală, făcută în scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

2. Deputaţii au mai respins un proiect de lege de modificare a Codului penal care prevedea ca, în cazul stabilirii unei pedepse numai cu închisoarea, să se aplice pedeapsa cea mai grea, la care să se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără să se depăşească încă o dată limita maxim specială prevăzută pentru infracţiunea stabilită ca fiind cea mai grea.

Proiectul de lege, iniţiat în 2017 de deputatul PSD Eugen Neaţă, are ca obiect de reglementare modificarea lit. b) a art. 39 din Legea nr. 286/2006 privind Codul penal, în sensul ca „atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără ca acest spor să depăşească încă o dată limita maxim specială prevăzută pentru infracţiunea stabilită ca fiind cea mai grea”.

3. Camera Deputaţilor a respins şi propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul includerii în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, a parlamentarilor şi a preşedintelui României.

Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2015 de deputatul PSD Eugen Nicolicea şi are ca obiect de reglementare interpretarea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul prevederii exprese a faptului că în categoria funcţionarilor publici avuţi în vedere de aceste dispoziţii se încadrează şi preşedintele României, precum şi deputaţii şi senatorii.

4. Un alt proiect respins de Camera Deputaţilor se referă la modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi este iniţiat în 2015 de senatorul PSD Şerban Nicolae.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare: redenumirea măsurilor preventive cele mai grave din arestarea preventivă şi arestul la domiciliu în arestul sever şi arestul la domiciliu; stabilirea unor condiţii în care să se poată face încătuşarea unui inculpat faţă de care s-a dispus o măsură preventivă; reglementarea duratei maxime a măsurilor preventive a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune, propunându-se o durată de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, fără ca în cursul urmăririi penale durata totală pentru care au fost dispuse aceste măsuri să poată depăşi 180 de zile. Proiectul mai prevedea ca, în cursul judecăţii, durata totală pentru care se poate dispune una dintre aceste măsuri să nu poată depăşi 3 ani, precum şi stabilirea unui număr limitat de cazuri în care se poate dispune aducerea cu mandat de aducere a unei persoane care are calitatea de suspect sau inculpat.

5. Un alt proiect respins de Camera Deputaţilor este cel privind graţierea unor pedepse privative de libertate, iniţiat în 2015 de fostul senator Cristiana Anghel. Iniţiativa legislativă reglementa amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse.

6. Camera Deputaţilor a respins şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală iniţiat în 2017 de mai mulţi parlamentari de la UDMR.

Proiectul de lege prevede, între altele, ca înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate. Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să-şi dovedească nevinovăţia, respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina şi de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale.

7. Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, iniţiat în 2017 de mai mulţi senatori PNL, printre care şi Alina Gorghiu, a fost şi el respins de deputaţi.

Proiectul a fost adoptat de Parlament în 2018, fiind introduse mai multe amendamente în Comisia juridică. Forma finală a proiectului a fost contestată la Curtea Constituţională de liberali, iar CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate.

Sursă foto: Inquam/George Călin