Răspunsul Germaniei la pandemia de coronavirus a fost laudat pe scară largă, dar s-au făcut multe greșeli cam peste tot. O analiză publicată de Der Spiegel vrea să vadă dacă lecția germană a fost sau nu una bună.
Germania a stat aproape șapte luni sub jugul coronavirusului, iar pandemia continuă să umbrească viața de zi cu zi, scrie publicația germană.
Cu cifrele zilnice care o iau în sus nimeni nu știe ce rezervă viitorul, mai ales că Angela Merkel a vorbit despre posibilitatea apariției a 19.200 de noi infecții zilnice până la Crăciun, cifră considerată de mulți „alarmistă”, scrie Der Spiegel.
În ansamblu, cunoștințele noastre despre virus, comportamentul și efectele lui au crescut considerabil, îmbunătățind baza deciziilor politice. Cu toate acestea, există încă multă incertitudine, motiv pentru care rămâne un semn de întrebare în spatele fiecărei decizii luate de guvern. Ce e rezonabil și ce nu? Care este decizia corectă în triumviratul alcătuit din sănătate, libertate și prosperitate? Da, cu siguranță, sănătatea are prioritate, dar e la fel de important să se evite un al doilea blocaj, datorită implicațiilor asupra libertății și prosperității. În plus, nu este clar dacă primul blocaj a fost necesar, în special în cazul închiderii școlilor și grădinițelor.
Îndoiala
Profesorul René Gottschalk nu crede că Germania a fost „norocoasă”, așa cum pretind unele voci. „Nu a fost noroc, ci un sistem de îngrijire a sănătății publice extrem de eficient. Spitalele au suficiente paturi, iar oficialii din domeniul sănătății au urmărit lanțurile de infecții. Urmărirea contactelor, în special în primele faze, a fost cheia succesului”, spune medicul german, șef al Departamentului de Sănătate Publică din Frankfurt. El nu a fost de acord cu măsurile de blocare a țării impuse la începutul pandemiei. „Trebuie să fim clari despre ceea ce discutăm aici: o boală cu care 80% din populație nu are probleme. Un număr foarte, foarte mic de pacienți mor, în Germania, undeva între 0,4 și 0,7%,”, explică profesorul, precizând că din luna martie, 3.428 de persoane din Frankfurt s-au infectat cu covid și doar 71 au murit.
Închiderea școlilor și grădinițelor din Germania, unul dintre primii pași făcuți în criză, a avut loc în martie după ce Christian Drosten, un virolog care a devenit consilier al guvernului german, a decis să ia această măsură și după ce guvernatorii landului german au început să fie tot mai alarmați. Guvernatorul landului Renania de Nord – Westfalia era complet debusolat, așa că a acceptat să închidă școlile din stat. Astăzi, spune că nu va mai lua aceeași decizie din cauza consecințelor sociale grave. Dar, și Bavaria, și Renania de Nord-Westfalia nu stau bine azi la cifre, ambele găzduind mari zone metropolitane și sunt aproape de țări care au fost afectate relativ puternic – Italia în sud, Belgia și Franța în nord și vest.
Ministrul german de finanțe Olaf Scholz a vorbit recent despre o „nouă normalitate”. Filtrele și exercițiile pandemice vor trebui să facă parte din ea, spune el. Fără îndoială, scrie Der Speigel, în cele șapte luni, în Germania s-au făcut multe greșel și probabil că s-au învățat multe. Comparând însă datele din țară în mod constant cu cele la nivel internațional, se poate afirma că statul a făcut și multe acțiuni corecte. Dar statul poate fi considerat și un monstru, care și-a arătat puterea limitând libertățile germanilor. Dar, cu cât mai mulți oameni vor respecta regulile, cu atât mai puțin statul, prin politicienii săi, vor fi obligați să limiteze libertățile individuale pentru a reduce virusul care, în cele din urmă, amenință și prosperitatea noastră, conchide publicația germană.