Salariile îngheaţă. Numărul şomerilor creşte. La fel şi al pensionarilor. Deficitul la bugetul asigurărilor sociale a atins un nivel greu de acoperit. În următorul deceniu, statul nu va mai putea onora obligaţiile sociale.
Legea unitară a pensiilor trebuie adoptată în acest an, indiferent de schimbările sau aranjamentele politice probabile. „Face parte din acordul comun încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Doar de la acest punct mai departe se poate face orice scenariu“, explică Valentin Mocanu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). Premierul s-a grăbit să trimită proiectul legislativului, cu speranţa că va apuca să-şi asume răspunderea şi asupra ultimei piese din pachetul de legi croit să reglementeze sistemele bugetofage.
Dacă în cadrul sistemului de salarizare s-au găsit tot felul de portiţe de scăpare, cu legea pensiilor va fi mai greu. „Chiar dacă se vor aduce amendamente în parlament, vom lua în considerare doar ceea ce trebuie. Asta este regula asumării unei legi“, declară Mihai Şeitan. Actualul secretar de stat de la MMFPS nu mai vrea excepţii în lege. Motivul este lesne de înţeles. Nu mai sunt bani de pensii la buget.
Riscul incapacităţii de plată
În cazul în care primul-ministru nu va reuşi să-şi asume răspunderea, este de aşteptat ca legea să stea mai mult timp în mâna parlamentarilor şi să iasă la sfârşitul anului în cu totul altă formă decât a intrat. Dar, ce folos! Probabilitatea de a mai scoate bani dintr-o vistierie seacă este minimă, indiferent de guvernele sau partidele care vor veni la conducerea ţării. „Suntem îndatoraţi veşnic la FMI. Din ce să mai dăm înapoi banii? Ca şi până acum, vom continua să scoatem bani de la săraci. Pe termen lung, legea va permite realizarea unor economii foarte mari pe seama pensionarilor“, explică Mariana Câmpeanu, preşedinte la Pensii şi ministru al Muncii până nu demult.
Şi alte ţări, cu bugete mai înstărite decât al României, se confruntă cu aceeaşi criză a sistemului de pensii. Toate încearcă să prelungească perioada de activitate în muncă şi de cotizare la fondul de asigurări sociale. La noi, tensiunea acumulată este atât de mare, încât bugetul va plesni în următorii ani. Nenumăratele calcule care însoţesc actualul proiect de lege vizează situaţii ipotetice ideale pentru realizarea unor economii menite să salveze statul de la intrarea în incapacitate de plată.
Doar o singură excepţie de la regulă?
Dacă Legea Şeitan va fi adoptată în varianta propusă, cheltuielile cu plata pensiei se vor reduce cu 784 milioane lei în anul 2010. Peste zece ani, reducerea va ajunge la 1.977 milioane lei, în varianta 1, sau 1.459 milioane lei, în varianta 2. „Estimarea pentru anul 2010 are la bază valoarea punctului de pensie din octombrie – decembrie 2009, respectiv 732,8 lei, modificat cu inflaţia, ne explică Mihai Şeitan. Pentru varianta a doua s-a luat în considerare, pe lângă inflaţie, jumătate din creşterea câştigului salarial real.“ Mariana Câmpeanu consideră că acest sistem de calculare a punctului de pensie este egal cu pauperizarea pensionarilor. „Decuplarea valorii punctului de pensie de valoarea salariului mediu pe economie înseamnă că oamenii vor muri cu pensia cu care vor ieşi din câmpul muncii.“ Dacă mai apucă să se pensioneze!
Din 2015, vârsta de pensionare a femeilor va începe să crească, astfel încât, în 2030, să fie egală cu a bărbaţilor (65 de ani).
Legea introduce aceeaşi unitate de măsură şi pentru cei care beneficiau de legi speciale: magistraţi, diplomaţi, personal auxiliar din instanţele de judecată, funcţionari publici parlamentari. Schimbarea va determina o reducere cu 50% a numărului pensionărilor din rândul acestora: de la 151.000 persoane, în prezent, la 75.000 de persoane, în 2015.
Excepţii de la regulă tot vor exista. În armată, poliţie, SRI, SIE, majorarea graduală a vârstei standard de pensionare nu va depăşi 60 de ani. Dar, chiar şi aşa, numărul pensionărilor din sistemele militarizate se va reduce cu 2.000 de persoane anual, în perioada 2010-2020.
În schimb, personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale va fi obligat să contribuie la fondul de asigurări sociale (10,5%), la fel ca oricare salariat.
Măsurile propuse nu se opresc aici. Mihai Şeitan spune că trebuie introdusă şi recalcularea pensiilor acordate prin legi speciale.
Pensia este un drept câştigat. Nu şi cuantumul ei
„Stabilirea pensiilor se face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate, dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, fixată anual prin legea bugetului de asigurări sociale de stat“.
În luna aceasta, valoarea este de 732,8 lei. Dacă legea se adoptă în această variantă, în 2010 se vor face economii la buget, numai din aceste recalculări, de 0,7 miliarde lei. Problema este cine va putea face aceste recalculări pentru cei 200.000 de pensionari care beneficiază de legile speciale de pensionare? Deocamdată, persoanele care trebuie să iasă la pensie stau la rând şi un an de zile până le iese decizia.
Prin noile reglementări nu se va mări contribuţia la asigurări sociale. Altă soluţie pentru suplimentarea fondurilor în afara lărgirii bazei susţinătorilor pensiilor publice este greu de găsit. Aşa că, de la anul, vor cotiza obligatoriu la fondul de pensii şi liber-profesioniştii, managerii cu contract, persoanele care lucrează în asociaţii familiale. Contribuabilii ar trebui să fie astfel mai numeroşi cu 244.000 de persoane în 2010 şi cu 529.000 în 2020. Dacă se adoptă şi majorarea penalizării celor care solicită pensionare anticipată, de la 30 la 45%, anual s-ar mai tempera numărul pensionărilor cu 34.000.
Dacă nu, în următorul deceniu, pensiile publice vor deveni un lux pe care statul nu şi-l va mai putea permite.
În actualul ritm, în 5-10 ani, vom ajunge la un deficit la bugetul asigurărilor sociale de stat de 4%-5% din PIB. Dacă vor creşte şi celelalte deficite, nu vor mai fi bani pentru plata pensiilor.
Mihai Şeitan, secretar de stat MMFPS
900.000 de pensii anticipate s-au acordat în 2009. Anual, numărul acestor pensionări s-a triplat
4.852.500 de persoane din rândul populaţiei active din România nu au asigurare pentru pensia publică
110.000 de pensionări de invaliditate s-au efectuat în acest an. Cu 50% mai multe decât în 2001
Efectele financiare ale legii unitare a pensiilor
Prin introducerea sistemului unitar de pensii publice se vor reduce cheltuielile de la bugetul public consolidat chiar din primul an de aplicare a legii.
