I-a uimit pe europeni şi canadieni cumpărând, fără să se uite la bani, participaţii în companii-simbol ale economiilor occidentale. Oleg Deripaska, oligarhul cel mai apropiat de Kremlin, continuă să îşi extindă imperiul, ţintind şi firme din România.

Dacă s-ar fi menţinut condiţiile de precalificare impuse iniţial la privatizarea Automobile Craiova, doar primii doi candidaţi – General Motors şi Ford – ar fi mers mai departe. Cel de-al treilea competitor, firma JSC Russian Machines (grupul GAZ) – deţinută de holdingul Basic Element al lui Deripaska, nu are nici o cifră individuală de afaceri de minimum zece miliarde de euro pe an, nici nu produce un milion de autoturisme pe an. Anul trecut, vânzările au fost de 4,5 miliarde de dolari şi au fost produse puţin peste 216.000 de vehicule.

Statul român a eliminat însă aceste precondiţii. În plus, a modificat grila de departajare a competitorilor, mărind importanţa criteriului la care magnatul rus se simte cel mai confortabil: banii. Astfel, preţul oferit pe pachetul de 72,4% din acţiunile Automobile Craiova va avea o pondere majorată la 35%, de la 30% iniţial, fiind redusă în schimb cea a punctajului acordat nivelului de integrare a uzinei din Craiova, de la 25% la 20%. Potrivit experţilor citaţi de cotidianul rus Kommersant, Deripaska este interesat de producţia de motoare pe benzină de la Craiova, deşi firma sa produce în special componente pentru vehicule comerciale, motoare diesel de mic litraj şi automobilele marca Volga. Săptămâna aceasta se deschide camera de date a companiei, iar ofertele finale trebuie depuse până pe 5 iulie.

Din Rusia, în liga producătorilor mondiali

O competiţie între Volga şi mărcile mult mai celebre ale General Motors şi Ford poate părea din start dezechilibrată. Deripaska pregăteşte, însă, argumente mai puternice decât brandul. JSC Russian Machines a anunţat că va investi 300-400 de milioane de euro în fiecare an pentru expansiunea pe pieţe externe. Luna aceasta şi-a depăşit deja planul, plătind 1,54 miliarde de dolari pentru un pachet de acţiuni la gigantul canadian Magna International, producător de componente auto. Proprietarul Volga devine astfel coproprietar la Magna, intrând în cu total altă ligă. Canadienii au făcut recent o ofertă de preluare a diviziei Chrysler, pierzând în faţa fondului Cerberus, după ce în ianuarie s-au aflat pe lista scurtă pentru preluarea Aston Martin de la Ford Motors. Pe lângă alte achiziţii aflate în plan pe piaţa auto mondială, uzinele din Craiova intră la categoria „mărunţiş“. Interesele oligarhului rus merg însă mai departe de piaţa auto. În România, în vizorul Basic Element au intrat şi companii din industria minieră. „Suntem interesaţi de posibile achiziţii în viitor în sectorul minier. Foarte interesant ni se pare sectorul aurului, unde am văzut că a intrat deja Gabriel Resources“, a declarat, pentru Capital, Daniel Major, Directorul Sectorului Resurse şi membru în boardul executiv al Basic Element, prezent, săptămâna trecută, la reuniunea anuală a BERD din Kazan, Turkmenistan. Major ne-a dezvăluit că grupul lui Deripaska a vrut şi în trecut să intre în sectorul minier românesc. „Ne-au interesat minele de cupru, dar şi prelucrarea prin unităţile preluate de Cuprom. Am renunţat să participăm la licitaţii pentru că ne-am dat seama că nu am fi avut şanse, erau aproape date“, susţine Major. În septembrie 2006, Ministerul Economiei a invitat mai multe consorţii să participe la restructurarea a şase mine, în vederea privatizării. Printre acestea, minele de cupru Cuprumin şi Moldomin. O scrisoare de intenţie a fost trimisă şi de Glencore, firmă elveţiană intrată în imperiul lui Deripaska în urma fuziunii cu giganţii Ruski Aluminium (Rusal) şi Sual. Demersul nu s-a mai finalizat, iar în decembrie compania Cuprom (producător de cupru electrolitic, sârmă laminată şi conductoare emailate) a început negocierile cu statul român pentru asocierea cu cele două exploatări. „Negocierile s-au finalizat, dar avizele de la Ministerul Economiei întârzie“, ne-a declarat Horia Simu, preşedintele CA al Cuprom. În România, Deripaska mai deţine Alor Oradea, singurul producător de alumină tubulară din Europa în afară de grupul Alcoa, unde a oprit producţia. Evenimentul Zilei a relatat că oligarhul rus negociază şi preluarea Alro, Alprom Slatina şi Alum Tulcea, toate privatizate cu grupul Marco, preluat ulterior de magnatul Vitali Machitski.

Achiziţii mult mai spectaculoase a reuşit recent Deripaska pe plan internaţional: preluarea cu 1,6 miliarde de dolari a 30% din compania austriacă Strabag, care derulează majoritatea proiectelor de infrastructură în regiune, dar şi a 10% din gigantul german din construcţii Hotchief (cu peste 500 milioane de dolari), constructorul celei mai mari clădiri din lume, în Taipei, implicat şi în reconstrucţia multor aeroporturi din lume. Noile achiziţii îi vor aduce partea leului din principalele proiecte de infrastructură în transporturi din zonă. Numai în Rusia acestea vor depăşi 250 miliarde de euro în următorii ani, potrivit Ernst & Young.

Cu o avere de peste 21 miliarde de dolari, planurile de expansiune ale lui Deripaska nu sunt deranjate decât de un singur obstacol: trecutul dubios şi imaginea şifonată pe care încearcă să şi-o reabiliteze asociindu-se cu nume de prestigiu. Achiziţiilor spectaculoase vrea să le adauge proiecte derulate în colaborare cu BERD. Deşi nu are nevoie de bani, a anunţat că vrea finanţări din partea instituţiei pentru reabilitarea câtorva aeroporturi. Pe lângă cele trei deja deţinute în Rusia, a achiziţionat recent şi aeroportul din Soci, oraş în care Rusia speră să organizeze Olimpiada de Iarnă din 2014. 

Personaj controversat

• Oleg Deripaska (39) are o avere estimată de Forbes la 13 miliarde de dolari în 2007. Estimările presei ruse merg până la 21 miliarde de dolari.

• Căsătorit cu nepoata lui Boris Elţin, şi-a construit averea în perioada privatizărilor din industria aluminiului, când au fost ucişi mai mulţi manageri din domeniu.

• SUA i-au suspendat din nou viza de intrare anul trecut, fiind bănuit de legături cu crima organizată, în condiţiile în care s-a aflat şi sub investigaţia FBI.

• A primit permisiunea de a intra în SUA pentru o scurtă perioadă, în 2005, în urma lobby-ului senatorului Bob Dole, plătit cu 560.000 de dolari de Deripaska, potrivit The Wall Street Journal.

• Este în proces, la Londra, cu fostul asociat Mihail Cernoi, care cere 20% din Rusal, participaţie care susţine că i se cuvine după fuziunea Rusal-Sual Glencore.