Dermatita atopică (eczema) este o afecțiune care provoacă înroșirea pielii și pruritul. Este frecventă la copii, dar poate apărea și la adulți. Foarte multe persoane se confruntă, din păcate, cu această boală.
Acum, oamenii de știință lucrează la noi tratamente probiotice care pot restabili un ecosistem microbian mai armonios în pielea persoanelor care sunt afectate de dermatită atopică. Există însă deja unele modalități prin care oamenii pot avea un microbiom al pielii mai sănătos, scrie Medical News Today.
Paleta infinită de bacterii, ciuperci și viruși care ajung pe pielea umană interacționează între ele și cu organismul în moduri extrem de complexe, pe care oamenii de știință abia acum încep să le înțeleagă. Pe pielea noastră trăiesc peste 1.000 de specii diferite de bacterii, începând de la scalp și până la tălpile picioarelor.
Când această diversitate este compromisă și o singură specie începe să le domine pe celelalte, pielea devine mai vulnerabilă
În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit că această diversitate de bacterii și ciuperci ajută capacitatea pielii de a acționa ca o barieră protectoare. De asemenea, ajută la stabilirea interacțiunilor sănătoase cu sistemul imunitar uman.
„O barieră cutanată sănătoasă conține un număr impresionant de organisme, care sunt esențiale pentru funcționarea optimă a pielii”, afirmă Joshua Zeichner, profesor asociat de dermatologie la Spitalul Mount Sinai din New York.
Când această diversitate este compromisă și o singură specie începe să le domine pe celelalte, pielea devine mai vulnerabilă la deteriorare și predispusă la inflamație. Acest lucru pare să se întâmple în cazul dermatitei atopice, cea mai comună formă de eczemă.
Simptomele DA includ piele uscată și înroșită și prurit. În timpul erupțiilor, rănile se pot dezvolta în zone vulnerabile, cum ar fi coatele, genunchii și ceafa.
Persoanele cu DA au niveluri reduse de molecule antimicrobiene în piele, ceea ce crește riscul de infecții.
În plus, mulți oameni cu AD au modificări ale unui complex de gene care codifică o proteină structurală numită filagrina. Filagrina reunește fibrele în interiorul celulelor într-un strat profund al pielii numit stratul granulosum.
Defecte ale barierei cutanate
Un studiu a constatat că la persoanele cu DA, diversitatea bacteriană și compoziția pielii neafectate – nelezionale – și afectate – lezionale – au fost similare.
Noua descoperire implică faptul că factori precum aciditatea, cantitatea de filagrină și alte defecte ale barierei cutanate pot explica de ce microbiomul pielii la persoanele cu DA este diferit de cel al persoanelor fără această afecțiune. Cercetările au relevat că persoanele cu DA mai severă au avut tendința de a avea pe piele un număr mai mare de diferite specii de stafilococ, inclusiv S. aureus.
Cercetările sugerează că la persoanele a căror barieră a pielii este deja compromisă într-un fel, de exemplu ca urmare a modificărilor genei filagrine, mai multe bacterii pot pătrunde în piele.
În plus, pielea care este mai puțin acidă decât în mod normal este mai vulnerabilă la S. aureus.
Cercetările la persoanele cu DA au arătat că un anticorp monoclonal, numit dupilumab, care blochează receptorul pentru un semnal imunitar numit interleukina-4 (IL-4), crește diversitatea microbiană a pielii și inhibă creșterea S. aureus.
Bacteriile ca tratament
Oamenii de știință investighează, de asemenea, posibila utilizare a bacteriilor comensale ale pielii ca probiotice pentru a suprima speciile dăunătoare.
Într-un mic studiu clinic al unui astfel de tratament, o specie comensală, numită mucoasa Roseomonas, a suprimat S. aureus pe pielea persoanelor cu DA și a redus severitatea afecțiunii.