cu un poem clasic chinezesc. Ideea exprimata prin versuri era ca, in ciuda distantei geografice considerabile, relatiile bilaterale infloresc. Insa Hu Jintao stia inca dinainte de a se sui in avionul care l-a adus la Bucuresti ca scopul vizitei nu este acela de a schimba politeturi diplomatice. Declaratiile sale, documentate minutios cu cifre precise, au avut o puternica incarcatura economica. Pe acest teren al discutiilor, Hu Jintao se simte puternic, pentru ca are toti asii in mana. De ani buni, China nu conteneste sa uluiasca o lume intreaga. In 2004, a inregistrat o crestere economica de 9,5%, cea mai ampla din ultimii sapte ani. Multinationalele din industrii precum cea auto sau IT nici nu-si mai concep planurile de dezvoltare fara sa ia in calcul o investitie in imensul stat asiatic, devenit un veritabil aspirator de marfuri si servicii. Acum, cand China raceste, intreaga piata mondiala stranuta. Comertul exterior si investitiile sunt teme de mare importanta pentru Beijing, care vede Romania, si, in general, Europa Centrala si de Est, ca o punte de legatura cu vestul continentului. Iar Romania a dovedit ca poate fi o piata buna pentru marfurile „made in China”. In 2004, valoarea importurilor din aceasta tara a crescut la 1,2 miliarde de dolari, de trei ori mai mare decat se inregistra cu numai doi ani in urma. O data cu apropierea momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana oamenii de afaceri chinezi dau semnale ca interesul lor este mai ridicat ca niciodata. De exemplu, daca in urma cu doi-trei ani pe site-ul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei se primeau lunar de la firmele din China doar cateva zeci de oferte de afaceri adresate companiilor romanesti, in prezent numarul acestora a ajuns la cateva sute. Imaginea „investitorului” chinez care vinde maruntisuri in angroul Europa este si ea pe cale sa se schimbe. In locul afaceristilor de duzina, pe piata isi fac loc treptat multinationale chineze. „Principalele domenii vizate sunt: telecomunicatii, IT, materiale de constructii, aparatura medicala si medicamente, aparatura de control si lucrari de infrastructura”, spune Gabriel Ghelmegeanu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-China. In evidentele sale se afla cel putin 13 corporatii chineze cu activitati transnationale care se gandesc sa intre in Romania sau sa-si extinda activitatile de pe plan local.Furnizorul de echipamente de telecomunicatii Huawei Technologies, un grup cu venituri de 5,5 miliarde de dolari si 24.000 de angajati, a facut deja primul pas, prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti in anul 2003. Una dintre oportunitatile de la acea vreme a fost reprezentata de participarea, alaturi de conationalii de la Shanghai Alcatel Bell si ZTE Corporation, la licitatia organizata de Posta Romana pentru selectarea furnizorului de echipamente pentru reteaua POSTelecom. Castigatoare a fost declarata ZTE, care, impreuna cu China Unicom, are posibilitatea de a prelua pana la 29% din actiunile noului operator roman de telecomunicatii. Mai mult, ZTE, listata la bursa din Shenzen din 1997 si cu venituri de 1,9 miliarde de dolari in 2003, are intentia de a transfera in Romania o parte din activitatile de cercetare-proiectare si de productie. Lista continua cu China Road&Bridge Corp., care s-a aratat interesata sa participe la construirea celei de-a doua sosele de centura a Capitalei si a podului peste Dunare, in zona Braila. De asemenea, producatorul chinez de automobile Chery a trecut Romania pe lista potentialelor locatii pentru o fabrica pe care ar vrea sa o deschida in estul Europei. Alexandru Popa, presedintele ARIS, crede ca astfel de investitii, cum este cea vizata de Chery, ar aduce o „schimbare de trend” a capitalului chinez, care pana acum s-a concentrat in industria textila si in comert. Pentru grupul F&J unul dintre motivele venirii in Romania, in 1991, a fost cererea mare de materii prime pentru piata chinezeasca. De atunci, compania a investit circa 50 de milioane de dolari, iar acum are activitati in industria electronicelor si electrocasnicelor, lemnului, textila, alimentara si tutun. Unul dintre planurile sale este infiintarea la Bucuresti a unui puternic centru de fabricatie a televizoarelor, impreuna cu compania chineza Hisense, care sa exporte 90% din productie in vestul Europei. In prezent, firma asambleaza televizoare sub marca Vortex intr-o unitate a carei productie s-a ridicat anul trecut la 50.000 de bucati. Pentru viitor se are in vedere inceperea asamblarii si sub alte marci.Totusi, drumul marilor corporatii chineze spre Romania este inca presarat cu multiple oprelisti. Gabriel Ghelmegeanu spune ca una dintre marile probleme ale oamenilor de afaceri chinezi este legata de obtinerea vizelor in mod operativ. In plus, vizele de sedere sunt reinnoite in majoritatea cazurilor doar pe trei luni, fata de cel putin un an, cum se procedeaza in tarile UE.
VALOAREA MARFURILOR DIN CHINA CRESTE SUSTINUT
Evolutia importurilor de marfuri chinezesti in Romania
Principalele marfuri importate din China
Masini, aparate si echipamente electrice 50,1%
Imbracaminte si produse textile 11,3%
Produse metalurgice 7%
Mobila si jucarii 5%
Incaltaminte 5%
Produse chimice 4%
· Cu un numar de 8.460 de firme inmatriculate si o valoare a capitalului social subscris de 117,6 milioane de euro, China ocupa, la sfarsitul anului trecut, locul 18 in clasamentul principalelor tari de provenienta a capitalului strain investit in Romania;
· Investitiile chineze realizate pe piata romaneasca se ridica la aproximativ 150 de milioane de euro;
· Daca imediat dupa 1991 valoarea comertului bilateral nu depasea 200 de milioane de dolari, in 2003 schimburile comerciale au urcat la 1,069 miliarde de dolari, inclusiv pe relatia Hong Kong, pentru ca in 2004 sa se situeze la circa 1,3-1,5 miliarde dolari.
