Anul acesta, România are alocat peste un miliard de euro de la bugetul UE, pentru cinci dintre Programele Operaţionale. Revista Capital explică cine sunt beneficiarii şi cum pot fi accesate aceste fonduri.

Cinci Programe Operaţionale transmise de România la Bruxelles au trecut examenul. Transporturile, Mediul, Creşterea Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Regională şi Asistenţa Tehnică au primit undă verde de la Comisia Europeană. Programele cumulează peste 15 miliarde de euro, fonduri alocate pentru perioada 2007-2013. Mai mult chiar, primii bani de la bugetul UE au sosit în România în luna iulie. Este vorba de 343 de milioane de euro, sumă destinată prefinanţării proiectelor importante realizate de către autorităţile locale.

Octombrie va fi luna în care vor fi lansate multe dintre Ghidurile Solicitantului, astfel încât cei interesaţi să poată depune proiecte. Conform alocaţiei bugetare, în acest an ţara noastră urmează să primească, pentru cele cinci Programe Operaţionale, peste un miliard de euro, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională şi al Fondului de Coeziune. Din nou, vechea întrebare: vom putea să-i cheltuim? Adrian Ciocănea, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Guvernului, spune că numai pentru POS Mediu există în portofoliu 15 proiecte majore, dintre care zece sunt în domeniul apei şi al apei uzate, iar cinci vizează managementul deşeurilor. Dacă vom obţine aprobarea Comisiei Europene pentru aceste proiecte, până la sfârşitul anului am primi un miliard de euro.

La fel de optimist se arată şi Răzvan Cotovelea, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. El afirmă că avem deja un portofoliu de proiecte gata pregătite. De fapt, sunt de două ori mai multe proiecte de mediu şi de transport decât valoarea fondurilor alocate pentru aceste Programe Operaţionale. Cotovelea spune că, în perioada următoare, se aşteaptă la o avalanşă de proiecte, numai că, la început, multe vor fi întocmite greşit. „Experienţa statelor care au aderat în valul anterior ne-a demonstrat că majoritatea acestora nu vor fi bine întocmite. În Slovacia, Ungaria şi Polonia 80% din proiectele depuse în primul an au fost greşite“, spune Cotovelea. Acesta explică, în interviul pe care îl puteţi citi în acest supliment, ce trebuie să facă şi ce trebuie să evite cei care doresc să obţină finanţare nerambursabilă şi cât durează până se aprobă dosarul.

Informaţia este cheia reuşitei

La rândul său, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a iniţiat un grup de monitorizare, care să urmărească ce fac instituţiile abilitate, la nivel central şi local, pentru a accelera utilizarea fondurilor structurale. Prima concluzie a acestui grup de monitorizare, care se regăseşte într-un raport prezentat sintetic, este: „În prezent, valorificarea fondurilor europene puse la dispoziţia ţării noastre se află într-un stadiu incert, marcat de lipsa de transparenţă şi de capacitate organizatorică şi decizională, începând cu Guvernul României şi Autorităţile de Mangement din cadrul ministerelor de resort. Nu există calendare clare şi realiste pentru paşii ce urmează a fi făcuţi atât de autorităţi cât şi de potenţialii beneficiariî.

Cu această nouă ediţie a suplimentului „Finanţări Europene“, revista Capital continuă demersul de a prezenta celor interesaţi fondurile postaderare, alocate ţării noastre de la bugetul UE.

Dacă aveţi o microîntreprindere şi doriţi să vă dezvoltaţi activitatea, puteţi obţine finanţare. La fel şi pentru pensiuni turistice sau pentru proiecte de mediu. În funcţie de complexitatea proiectului, puteţi apela la un consultant. Însă, nu există o formulă care să vă garanteze reuşita 100%. Important este să căutaţi informaţiile necesare direct la sursă şi să nu aşteptaţi ca să vă aducă poştaşul, acasă, Ghidurile Solicitantului.