Arheologii turci care au excavat situl orașului Troia pe dealurile Hisarlik au descoperit o structură mare din lemn despre care cred că sunt rămășițele celebrului Cal Troian. Acum, ei spun că au găsit dovezi semnificative care susțin afirmația lor, potrivit unui articol publicat în Greek Reporter.
Ar putea fi descoperirea istorică a secolului! Turcii spun că au dezgropat rămășițele unei adevărate legende
Arheologii turci care au excavat situl orașului Troia pe dealurile Hisarlik au descoperit o structură mare din lemn despre care cred că sunt rămășițele Calului Troian. Aceste săpături includ zeci de scânduri de brad și grinzi de până la 15 metri lungime, asamblate într-o formă ciudată. Structura din lemn a fost găsită în interiorul zidurilor orașului antic Troia.
Acum, profesorii Universității din Boston, Christine Morris și Chris Wilson, cred că „testele de datare a carbonului și alte analize au sugerat că piesele din lemn și alte artefacte datează din secolele XII sau XI î.Hr.” Morris și Wilson cred cu un „nivel ridicat de încredere” că structura este legată de calul iconic. Ei spun că testele nu au făcut decât să le confirme teoria.
„Acest lucru se potrivește cu datele citate pentru războiul troian, de mulți istorici antici precum Eratostene sau Proclus. Asamblarea lucrării se potrivește și cu descrierea făcută de mai multe surse. Nu vreau să par prea încrezător, dar sunt destul de sigur că am găsit adevăratul lucru! ”, spune unul dintre profesori.
Despre Calul Troian
Calul Troian este asociat cu războiul troian, despre care a scris Homer în poeziile sale epice Iliada și Odiseea. Iliada se închide chiar înainte de sfârșitul războiului, așadar nu prezintă legendarul cal.
Calul Troian a fost folosit pentru a cuceri Troia și a câștiga războiul. Povestea a fost prezentată în mod vizibil în Eneida de Virgil. Istoricii au sugerat că legendarul calu este o analogie pentru o mașină de război sau un dezastru natural.
Arheologii au descoperit, de asemenea, o placă de bronz deteriorată cu inscripția: „Pentru întoarcerea acasă, grecii dedică această ofrandă Atenei”. Quintus Smyrnaeus se referă la această placă în poemul său episodic „Posthomerica”, notează Greek Reporter.
Sursă foto: Dreamstime