Peșterile vin cu o fascinație aparte, ce nu poate fi explicată în cuvinte. Reprezintă o sursă uriașă de istorie. Chiar și cele mai mici descoperiri îți pot da indicii despre modul în care trăiau oamenii acum milioane de ani, de la obiceiuri, până la ocupații și tradiții.
Dar, spectacolul natural merge mai departe de atât. Peșterile găzduiesc cele mai rare și vechi ecosisteme din lume. Pentru a înțelege mai bine tot acest univers, am discutat cu Ștefan Ungureanu, președintele Asociației Speologice „Focul Viu”, conform Infofinanciar .
55 de ani de istorie
Asociația Speologică „Focul Viu” are o istorie extrem de bogată. Recent, a împlinit 55 de ani de activitate, timp în care au fost explorate și cartografiate multe peșteri importante, câteva exemple fiind Polovragi, Rătei, Șura Mare, Ciur Ponor sau Avenul Stâna Tomii.
Unul dintre membrii fondatori ai Clubului „Focul Viu” este Cristian Lascu, fost director al National Geographic România și cel mai mare fotograf de peșteri din România.
„Este un club cu o istorie veche, pe scara României este unul dintre primele, care a avut și norocul să fie legat de universități. Pentru că nu aveai voie să te organizezi în comunism decât într-o formulă pe lângă o instituție. Și atunci, practic, a capitalizat foarte devreme Facultatea de Geologie și Facultatea de Geografie. Adică, este un club de speologie care a avut ca membrii specialiști proximali domeniului speologic, care au venit cu un altfel de know how”, a spus Ștefan Ungureanu, președintele Asociației Speologice „Focul Viu”.
Numele asociației este aparte și vine de la ghețarul „Focul Viu”.
„E o peșteră care are o deschizătură în tavan și atunci, într-o parte a zilei, intră lumina, care, trecând prin gheață, îți dă un efect de foc, cumva se roșește și se îngălbenește, de unde și numele. Foarte puțini din membrii clubului au ajuns să și vadă acest ghețar, care în timp se topește. Adică este interesant să ai un nume de la ceva depărtat de tine, exotic, care funcționează simbolic”, a explicat președintele asociației.
10.000 de peșteri descoperite în România
Potrivit expertului, până în momentul de față, în jur de 10.000 de peșteri au fost descoperite în România. Din acest total, Asociația „Focul viu” are în portofoliu aproximativ 3.000, ceea ce este un număr impresionant.
„Primii 20 de ani de speologie au fost prolifici pentru absolut toate cluburile, adică a fost perioada de aur, cu prima generație de români, care a început să sistematizeze competent toate zonele acestea carstice”, a povestit președintele asociației.
Ștefan Ungureanu este pictor la bază, dar a dezvoltat o pasiune pentru speologie, care potrivit acestuia, este o moștenire de familie. Un lucru important la acest domeniu este faptul că speologia este o activitate pur de amatori.
„La institutele de speologie, nu lucrează speologi. Aceștia, nu doar în România, ci în toată lumea, sunt amatori. În institutele de speologie lucrează geologi, biologi, paleontologi. Ei au o specializare pe medii extreme. Atunci, oamenii combină jobul cu pasiunea lor pentru speologie.
Totuși, ai în ce să te specializezi pentru 10 vieți, nu una, de la echipare, la școli prin care treci. Deci arată ca un job, are toate datele, mai puțin acest caracter voluntar”, a spus Ștefan.
Dar, speologia este un hobby destul de scump.
„O frontală costă 600 de euro, la fel și casca, combinezonul 300 de euro. Și după, începi să adaugi hamul, toate carabinierele, blocatoarele…. E un hobby scump, dar pentru începători clubul are toate aceste obiecte”, a explicat expertul.
Cele mai rare ecosisteme din lume
Există forme de viață care trăiesc în medii cu adevărat extreme și izolate. În unele lacuri formate din peșteri s-a păstrat un strat de gheață permanent, care protejează o lume netulburată de sute de mii de ani. Există și în țara noastră o peșteră care a fost analizată de generații de specialiști și care a atras atenția celor de la NASA.
„În Peștera Movile există o faună care trăiește mâncând o spumă care se formează dintr-o reacție a apei de mare cu apa termală din sistem. Practic, este o lume cu adevărat diferită de ceea ce vedem în exterior. Vorbim de un loc aproape <alien world>, de unde și interesul NASA pentru ea.
În mare parte, ecosistemele pe care le găsești în peșteri sunt niște adaptări ale unor categorii de animale de afară, care au devenit încet-încet specialiști în supraviețuire”, a spus Ștefan Ungureanu.
Astfel de forme de viață excepționale, care consumă altceva decât oxigen și proteină, fac parte dintr-o lume închisă, care poate fi accesată doar de speologii ce practică scufundări. Astfel, vorbim de un adevărat sigiliu natural. Iar aceste descoperiri sunt accesibile doar unui număr mic de experți. La nivelul României, există în jur de 2.000 de speologi activi astăzi, iar dintre aceștia, cei care pot face scufundări speologice sunt doar 20/30.
Descoperiri arheologice
Încărcătura istorică a peșterilor este uriașă. Cele mai mari descoperiri de tezaur, precum vase, picturi rupestre sau aur, au avut loc în sectoarele scufundate ale acestor formațiuni sau în pământ. Astfel, orice lucru uluitor este bine ascuns.
„Trebuie să vă imaginați o peșteră unde s-a locuit, unde au trăit oameni acum 10.000 de ani și ori de câte ori nu mai aveau nevoie de ceva aruncau pe jos, iar nimeni nu mătura niciodată. Când ajungi acolo, poți zice… este pământ. Dar dacă îl cerni descoperi că este plin de oase de la mâncare, de mărgeluțele pe care le aveau la gât, de istorie”, a spus președintele Asociației „Focul Viu”.
Astfel, poți afla mai multe despre modul în care trăiau oamenii acum mii de ani. O descoperire la nivelul unei peșteri a scos la iveală o ocupație: realizarea bijuteriilor.
„S-au făcut săpături arheologice. Aici era, cumva, locul unde se prelucra aurul și au găsit un pătrățel mic de tot de aur. Un specialist a stat și l-a desfăcut, ca să afle că, de fapt, era o foiță. Era ca o hârtie mototolită. A reușit să desfacă hârtia în câțiva ani și pe ea erau zgâriate cam toate mărgelele care au fost găsite în pământ. Toate modelele de pandantive de acolo și imediat poți să reconstruiești povestea.
Cineva a învățat pe altcineva și a luat o așa-zisă hârtie, pentru că ei lucrau cu aur. A stat și a zgâriat acolo, uite noi facem așa, și așa și după a strâns-o și a aruncat-o pe jos. Este foarte frumos să găsești situația aceasta atât de umană într-un sit arheologic, care să-ți zică atât de multe despre viață, educație, în contextul în care tu inițial găsești mărgeluțe”, a povestit Ștefan.
Peșterile, o importantă resursă de apă
Potrivit expertului, peșterile sunt importate surse de apă. Încă din perioada comunismului, au fost realizate studii pentru a se afla de unde vine apa, mai exact, dacă există rezervoare subterane substanțiale. Scopul era de a folosi această resursă pentru anumite zone care duceau lipsă. Lucru care ar reprezenta un atuu important pentru mai multe sectoare de activitate, inclusiv agricultura.
„Peșterile au fost capitalizate ca sursă de apă. Unele dau semne cum că există un rezervor uriaș de apă dedesubt care poate să fie folosit. A fost unul din principalele interese din comunism. Modul în care sunt capitalizate peșterile este superficial, adică lipsesc o groază de lucruri, dar eu mă uit la toate zonele carstice. Acestea sunt de regulă, zone sărace, tocmai din cauză că apa dispare în pământ și nu rămân la suprafață resurse, este un mediu mai dur”, a spus speologul.
Totuși, aceste zone carstice vin cu un impact foarte mare pentru localnici și cu o lipsă acută de resurse.
„Se pare că întotdeauna trebuie să existe un echilibru și un schimb. Peșterile sunt ceva minunat, dar impactul pentru sătenii din jur nu e neapărat fericit. Să le vedem, să explorăm și să ne bucurăm de peisajul carstic este minunat, dar pentru tradiția agricolă a românilor, mai ales în zonele acestea, nu este totul roz, de la relief la tipul de sol la poziția geografică zonele carstice sunt un mediu dur”, a explicat Ștefan.
Speoturismul, în creștere
Speoturismul este din ce în ce mai popular atât în țara noastră, cât și în străinătate. Ce înseamnă mai exact? Cei interesați pot face tururi specializate, alături de experți, în peșteri cunoscute.
„Speoturismul se dezvoltă foarte mult pentru că are două aspecte. Plimbările într-o peșteră orizontală, unde pot veni și copii, dar în grupuri mici pentru a nu perturba microclimatul. De asemenea, există niște activități mai specializate, cu zone mai dure, unde este necesar mersul pe corzi. La nivel general, sectorul a crescut foarte mult pe un fond al apetitului mai crescut pentru sporturi extreme”, a afirmat speologul.
Potrivit expertului, interesul oamenilor a crescut și pentru „canyoning”, un sport care combină tehnicile alpinismului și ale explorării speologice. „Canyoning a fost inițial inventat de speologi pentru a putea parcurge canioanele. În scopul căutării de peșteri în pereții văilor active. Este foarte dezvoltat în locuri precum Pădurea Craiului și Cerna, în măsura în care se poate. Parcurile Naturale s-au deschis imediat la această nouă tendință, racordându-se la modelele vestice de turism și adaptându-se la apetitul crescut al românilor pentru experiențe aparte” a explicat expertul.
Peșterile ascund comori bine îngropate sub pământ, fie că vorbim de bogății istorice sau naturale, care de abia așteaptă să fie descoperite.
