Specialiștii meteo și de la Apele Române atrag atenția asupra unui fenomen care ia amploare în sudul țării. Este vorba despre deșertificarea României, din cauza secetei accentuate.
Deșertificarea României. Un lac a secat și au rămas doar cratere
România se confruntă cu o perioadă de risc major din cauza fenomenului de uscare a lacurilor și extinderii dunelor de nisip pe suprafețe din ce în ce mai mari.
Un exemplu elocvent este lacul din județul Olt, care s-a uscat atât de mult încât în mijlocul său au apărut cratere adânci. Nivelul apei scade cu câțiva centimetri de la un an la altul, provocând moartea peștilor și a altor viețuitoare din lac. Specialiștii atrag atenția că lipsa precipitațiilor și a zăpezilor va continua să reducă rezervele de apă ale țării.
În Ipotești, județul Olt, un lac care cândva se întindea pe 15 hectare și era o mândrie locală acum s-a transformat într-o baltă de pescuit. An de an, peisajul devine tot mai sumbru.
Specialiștii confirmă că trăim unul dintre cei mai secetoși ani, o realitate care se reflectă și în datele statistice.
„Coeficientul de umplere este astăzi de 70%, cu 10% mai puțin ca aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Ana Maria Agiu, purtător de Cuvânt Apele Române.
De trei ori mai puțină apă
În plus față de aceste aspecte, trebuie menționat că, în urmă cu două ierni, echivalentul apei în stratul de zăpadă era de 650 de milioane de metri cubi, în timp ce în iarna trecută acesta nu a depășit 200 de milioane de metri cubi, reprezentând de trei ori mai puțină apă. Această scădere dramatică are consecințe alarmante și pentru sectorul agricol. Există deja zone în care culturile de rapiță și chiar cele de grâu sunt compromise din cauza lipsei precipitațiilor și a unor sisteme de irigație adecvate.
Se împlinesc aproape de doi ani de când lacul Amara din județul Buzău a dispărut complet. În județul Dolj, aproape de Lunca Dunării, se poate observa un fenomen îngrijorător – extinderea zonelor de deșert. Dunele de nisip în sudul județului Dolj și către granița cu județul Olt devin tot mai extinse.
Cu toate acestea, au fost realizate eforturi pentru împădurire prin intermediul unui program al Ministerului Mediului, care a reușit să planteze sute de hectare. Cu toate acestea, fenomenul în continuare este grav și necesită atenție constantă.
Este secetă pedologică extinsă
Elena Mateescu, director ANM, a vorbit la Antena 3 CNN, despre acest fenomen.
„La acest moment vorbim de secetă pedologică extinsă în Moldova, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei, dar și a Olteniei. În județul Buzău vorbim de secetă pedologică puternică, semn că din cauza deficitului de precipitații, de la începutul noului an agricol, 1 septembrie 2023, și cel puțin până la 31 martie când se încheie și perioada de acumulare a apei în sol, din cele șapte luni, în cinci luni, cantitățile de precipitații la nivel național au fost deficitare exceptând luna noiembrie și ușor peste în luna martie”, a spus meteorologul.
Ne așteptăm în partea de Nord, Nord Vest a țării să cumulăm precipitații dar nu la valori foarte mari care să compenseze aprovizionarea satisfăcătoare și în această parte a țării spre secetă pedologică moderată.
„Este posibil să continuăm pe un fond de deficit de precipitații așa cum arată și estimările până în jurul datei de 6 mai. În următoarele patru săptămâni temperaturile vor fi peste medie în general. Precipitațiile vor fi deficitare. O ușoară tendință spre excedent în săptămâna 15-22 aprilie, dar cu siguranță la valori de 10-15 litri pe metru pătrat nu pot compensa deja deficitul acumulat.
Trebuie să menționăm faptul că iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din istoria măsurătorilor meteorologice. Observăm tendința valurilor de căldură mult mai timpuriu și cu o frecvență mai mare”, a spus Elena Mateescu.
Aceasta a mai spus că, începând din anul 2000 în fiecare deceniu, cel puțin patru, cinci ani, în medie, sunt secetoși, la nivelul României, comparativ cu deceniile anterioare, în statistica meteorologică începând din 1900 și până în 2000, când aveam cel mult doi trei ani secetoși pe deceniu.
„Este posibil să înregistrăm noi recorduri. Am încheiat un 2023, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, o lună februarie, de iarnă, cea mai caldă din istorie”, a spus directorul ANM.