Măsurile fiscal-bugetare pun în pericol instituțiile culturale din România! Multe municipii vor rămâne de anul viitor fără un teatru profesionist.
Instituțiile culturale din țară vor avea de suferit de anul viitor, începând cu data de 1 iulie 2024. Multe ar putea chiar să dispară, odată cu noile măsuri fiscal-bugetare. Este vorba despre instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea autorităților publice centrale/ locale, care își pot desfășura activitatea dacă au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.
Măsurile fiscal-bugetare, un atac la instituțiile culturale din România?
Multe instituții culturale, inclusiv teatre, vor fi forțate să se închidă sau să se comaseze. De exemplu, municipii precum Buzău, Focșani, Miercurea Ciuc, Suceava, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea și Reșița vor rămâne fără niciun teatru profesionist.
„Vor dispărea festivaluri/ concerte/ turnee teatrale organizate de impresari (în sistem privat), ca urmare a măririi cotei TVA la vânzarea de bilete; Se vor închide teatre independente, mărirea cotei TVA la 19% pentru biletele de spectacol devenind înrobitoare. Prin desființarea/ comasarea/ reorganizarea unor teatre, va crește numărul de artiști-șomeri (în mare parte fiind vorba de artiști nepregătiți și/sau nemaiavând vârsta pentru o posibilă recalificare).
Sigur că este nevoie de o reformă culturală în România după mai bine de 30 de ani de la Revoluție. Însă, aceasta trebuie făcută în urma unor studii/ analize de specialitate și a schimbării/actualizării unor legi (Legea sponsorizării, de pildă), a luării unor măsuri de protecție socială, nicidecum sub pretextul eficientizării culturii și/sau a salvării economiei României”, a scris teatrologul și filologul Marinela Țepuș, fostă directoare a Teatrului Nottara.
Ce spunea ministrul Culturii, Raluca Turcan
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, spunea despre măsurile fiscal-bugetare că ar putea duce la desființarea a 61% din instituțiile culturale publice. De altfel, ea transmitea într-o adresă către ministrul Finanțelor Marcel Boloș că rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990.
„Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan.