Desființarea pieței Rasdaq este o condiție impusă de regulile Comisiei Europee. După ani în care nu s-a știut dacă Rasdaq este o piață reglementată sau nu, lucru care încurcă teribil investitorii și este interzisă de regulile CE, a apărut legea care prevede că, în octombrie 2015, piața Rasdaq nu va mai exista. Legea 151/2014, stabilește că, în 12 luni de la intrarea în vigoare piața Rasdaq își va încheia activitatea, iar până atunci toate cele peste 900 de companii listate trebuie să își rezolve toate aspectele legate de delistare sau de transferul pe piața BVB.
Regulamentul de aplicare al Legii 151 este însă în continuă schimbare. „ASF a emis acest regulament de aplicare a legii, iar acesta va fi modificat și completat, în funcție de proprunerile investitorilor, până vom avea forma optimă“, spune Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Problema este că nu se știe exact care este formula pentru delistarea companiilor care nu îndeplinesc condițiile de listare la BVB sau măcar pe platforma alternativă sau care nu doresc să mai fie listate. Multe dintre cele 900 de companii au fost listate cu forța acum mulți ani și nu au îndeplinit niciodată regulile de guvernanță corporativă cerute de piața de capital, iar o parte nici nu au fondurile necesare efectuării unei oferte de preluare a acțiunilor minoritarilor, așa cum se face la delistare.
Oficialul ASF arată că se dorește inclusiv găsirea unei formule prin care companiile să se poată delista fără costuri suplimentare. Din păcate, aici apare una dintre probleme, deoarece acționarii minoritari au drepturi ce trebuie respectate, ceea ce înseamnă că ar trebui ca și aceștia să își dea acordul.
Lege ambiguă
Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC), care reunește investitori mici de pe piața noastră, a fost printre primii oponenți ai legii în actuala formă. „Ambiguitatea prevederilor legii, care nu este eliminată de trimiterea la Legea 31/1990, creează posibilitatea manipulării procedurilor de retragere de către acționarii minoritari, urmată de o devalizare a societăților și de transferul controlului societății către acționarii minoritari pasivi“, se arată într-o luare de poziție a AIPC.
Mai exact, în cazul în care administratorii companiilor vor reuși să convoace adunările generale ale acționarilor până la 20 ianuarie 2015 (la cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a legii), acționarii majoritari ar putea evita (prin votul decisiv) plata unui preț de retragere către minoritari. Regula unanimității nu există în aceste cazuri, dar ar trebui probabil introdusă astfel încât să nu existe acționari ce se pot simți dezavantajați.
Această problemă există și în cazul în care societatea nu face nimic acum, ci doar se listează pe piața alternativă de tranzacționare de la BVB. De pe platforma ATS companiile se vor putea delista fără ofertă de preluare, după cum susțin unii specialiști, dat fiind că nu există o normă de acest gen în legislația primară a ATS. Și această lacună trebuie rezovată înainte ca societățile de pe Rasdaq să facă mutarea, iar aici va trebui să se implice și BVB, ca deținător al platformei ATS. Deși capitalizarea companiilor de pe Rasdaq se ridică la 7,5 miliarde de lei, doar puțin peste 20 de societăți ar fi capabile să se mute pe piața principală a BVB. Ceea ce înseamnă că restul va trebui să treacă prin toate problemele pe care le-am enumerat, probleme care implică mii de acționari minoritari, unii dintre ei de negăsit, dat fiind că nici nu mai știu că sunt proprietari la o companie la care au ajuns prin „certificatele de acționar“ din anii 1990.
În ciuda dificultăților (care pot fi rezolvate astfel încât să nu fie dezavantajat niciun minoritar), legea era necesară și așteptată de mulți ani. Desigur, dacă nu ar fi fost pericolul de infrigement din partea CE, probabil că nu s-ar fi grăbit autoritățile nici anul acesta; chiar și așa, este bine că se ajunge la o clarificare a pieței de capital din țara noastră. Mai rămâne să se și găsească o formulă prin care să fie toată lumea mulțumită.
Regulamentul de aplicare a legii va fi modificat și completat, în funcție de proprunerile investitorilor, până vom avea forma optimă
Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară