Guvernul României a adoptat pe 14 februarie 2022 proiectul de lege pentru desființarea Secției Speciale (SIIJ). Forma adoptată diferă de proiectul de lege inițial pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în ianuarie 2022. Iată care sunt principalele modificări
Potrivit noului proiect, acum, plenul CSM deține controlul asupra selecției procurorilor care vor investiga magistrații. Proiectul nu mai include o procedură competitivă ca în cazul Secției Speciale (SIIJ), ci doar o listă de criterii de eligibilitate.
Care sunt principalele modificări
Un raport al EFOR analizează principalele modificări aduse și impactul acestora.
Spre deosebire de proiectul inițial unde Procurorul General al României și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă Curțile de Apel propuneau procurorii care urmau să ancheteze magistrați, în proiectul adoptat de Guvern decizia este mutată la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Nu există criterii clare pe care Plenul CSM să le folosească în selectarea procurorilor propuși. Proiectul conține doar criterii de eligibilitate pe care le îndeplinesc o multitudine de procurori, dar rămâne neclar cum va face Plenul CSM selecția. Această varianta este chiar mai problematică decât cea folosită în prezent pentru numirea procurorilor în Secția Specială. Pe legea în vigoare, Plenul CSM numește procurorii din Secția Specială în urma unui concurs pe termen determinat.
Mai mult, Plenul CSM este cel care decide cu privire la încetarea calității de procuror desemnat pentru anchetarea magistraților, din oficiu sau la sesizarea Procurorului General. Conform proiectului de lege adoptat de Guvern, Procurorul General este obligat să dispună încetarea procurorului desemnat în urma hotărârii Plenului CSM, neavând posibilitatea să refuze. Astfel, Plenul CSM deține control nu doar în ceea ce privește numirea procurorilor desemnați, dar și în privința încetării calității de procuror desemnat.
Noua variantă vine cu neclarități
Variantă adoptată de Guvern elimină condiția experienței relevante în instrumentarea de dosare de corupție și crimă organizată. De asemenea este neclar care sunt motivele pentru care Procurorul General poate refuza desemnarea procurorilor propuși de Plenul CSM – această neclaritate va genera probleme de aplicare în practică.
Remarcăm și o inconsecvență – pentru procurorii anume desemnați de la Secția pentru urmărire penală și criminalistică (SUPC) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se introduce condiția de a avea grad de PICCJ, dar pentru procurorii anume desemnați de la parchetele curților de apel nu există condiția de a avea grad de parchet de curte de apel.
Proiectul de lege adoptat de Guvern nu rezolvă problema conflictului de competență existentă și pe legea în vigoare între Secția Specială și alte unități de parchet precum DNA sau DIICOT, problemă ridicată și de Comisia de la Veneția.
S-a încercat nuanțarea mecanismului de preluare automată a dosarelor, inclusiv in privința persoanelor cercetate care nu sunt magistrați, dar, cel mai probabil, formularea vagă din proiectul de legea adoptat de Guvern va genera în continuare controverse și soluții neunitare în privința preluării dosarelor.