Deşi a afectat puternic toate domeniile de afaceri, criza nu a destabilizat piaţa salarială. Studiile arată o creştere cu 6,4%, în medie, a salariilor, în prima jumătate din 2009. Veniturile, însă, s-au redus. Cele mai afectate sunt persoanele pe funcţii de conducere, care au pierdut din bonusurile şi comisioanele consistente pe care le aveau. Evident că nu toţi angajaţii din România se regăsesc în aceste medii statistice făcute de firmele de cercetare a pieţei salariale. &b
Deşi a afectat puternic toate domeniile de afaceri, criza nu a destabilizat piaţa salarială. Studiile arată o creştere cu 6,4%, în medie, a salariilor, în prima jumătate din 2009. Veniturile, însă, s-au redus. Cele mai afectate sunt persoanele pe funcţii de conducere, care au pierdut din bonusurile şi comisioanele consistente pe care le aveau.
Evident că nu toţi angajaţii din România se regăsesc în aceste medii statistice făcute de firmele de cercetare a pieţei salariale. „Creşterile salariale se acordă individual, în funcţie de mai multe criterii de performanţă (ale organizaţiei şi ale individului), iar procentele diferă de la angajat la angajat. Există şi organizaţii care nu au bugetat nicio creştere salarială pentru 2009“, nuanţează Oana Datki rezultatele studiului realizat în România de Consulteam, partener local al firmei de consultanţă Mercer.
Câte companii au majorat veniturile angajaţilor ne spune cu şi mai multă precizie Alina Popescu, manager la Hay Group: „Conform ultimului studiu de remunerare efectuată pe un eşantion de 160 de companii multinaţionale, 47,5% din acestea au îngheţat salariile în acest an, iar 52,5% au acordat creşteri salariale”.
Media creşterilor, identificată de experţii de la Hay Group, se învârte tot în jurul ratei inflaţiei din acest an. „Majorările au fost de 6,6 procente, deoarece cele mai multe firme au prevăzut în contractul colectiv de muncă, negociat cu sindicatele, să acorde o creştere salarială generală egală cu inflaţia“, comentează Alina Popescu pentru revista Capital.
Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în sectorul industrial, dar şi în cele ale comunicaţiilor, informaticii şi în cel bancar. Au dus-o bine angajaţii din sectorul bunurilor de larg consum şi cel al materialelor de construcţii. Creşterea medie de 7%-8% s-a aplicat doar la salariile de bază.
Dacă însă vorbim de pachetul salarial, atunci nu s-a dat, ci s-a luat…
O analiză asupra întregului venit indică un rezultat asemănător poantei din cunoscutul banc cu maşina primită, care nu s-a dat, ci s-a furat şi, în realitate, era doar o bicicletă.
În veniturile personalului cu funcţii de conducere, dar nu numai, pe lângă salariul de bază intră bonusurile şi beneficiile. Acestea constituie, de fapt, bună parte din miza negocierii pachetului salarial. „Anul trecut, bonusul reprezenta un plus de 35% la salariul de bază, în medie“, precizează Oana Datki. În acest an, regula s-a păstrat, dar s-au modificat indicatorii de performanţă ai companiei, în funcţie de care se consolidau şi câştigurile suplimentare ale persoanelor cu funcţii de conducere.
În multe companii, acest indicator de performanţă a căpătat o pondere mai mare, ceea ce, adeseori, a făcut imposibilă realizarea lui. „Chiar dacă directorii au performat, dar compania, pe ansamblu, nu a atins indicatorii macro stabiliţi, bonusurile sunt acum foarte mici sau nule“, explică Oana Datki.
Daniela Necefor duce şi mai departe analiza salariilor. „Cele mai afectate sunt persoanele pe funcţii de conducere, dar nu în egală măsură, chiar dacă lucrează în cadrul aceluiaşi sector de activitate. Dacă directorii generali din sectorul bunurilor de larg consum – în speţă, alimente sau cosmetice cu preţuri medii – nu resimt efectele recesiunii în pachetul salarial, cei din segmentul nonalimentar, electrocasnice, spre exemplu, şi-au văzut diminuate bonusurile şi comisioanele cu 20%-30%”.
Cea mai mare lovitură a fost însă alta. „Acolo unde pachetele salariale erau impresionante, directorii respectivi au fost înlăturaţi. Sunt nenumărate cazuri de directori financiari sau directori regionali de vânzări, la nivelul Europei de Sud-Est, cu salarii nete de peste 6.000 euro, la care se adăugau comisioane consistente, care au fost scoşi din organigramele companiilor. Au rămas doar directorii locali, care raportează acum direct la sediul central“, explică Daniela Necefor una dintre căile de reducere a costurilor salariale.
„În sectorul vânzărilor auto, nu au fost daţi afară, dar nu li s-au mai acordat comisioane şi au plecat de bunăvoie“. Au dispărut şi directorii de marketing, şi cei de relaţii publice, funcţii pentru care salariul de bază ajungea la 3.000 de euro net. Formula frecvent întâlnită la nivel de conducere a fost înlocuirea – directă sau prin reorganizarea companiei – a persoanelor cu salarii mari, în acest fel făcându-se economii de câte 2.000 de euro la salariul de bază, dar şi la bonusuri sau alte beneficii.
S-au tăiat, în medie cu 10%, beneficiile garantate: bonurile de masă, vacanţele plătite, primele de sărbători, tichetele-cadou etc. Ba chiar şi pachetul de servicii medicale s-a mai redus. „Despre fitness sau deconturile de benzină nici nu se mai vorbeşte, iar acum se renegociază comisioanele la vânzări“, completează Daniela Necefor lista cu ajustări la pachetele salariale ale top managerilor din România.
Dacă ne uităm în vecini, la Slovenia şi Croaţia, unde media creşterilor salariale, potrivit Consulteam, a fost de 3%, ca şi la faptul că pentru a doua parte a anului nu se mai aşteaptă ajustări semnificative la noi, se poate spune că piaţa salarială românească nu a fost peste măsură de răvăşită de actuala criză.
Oana Datki, director general, Consulteam
8% este rata medie cu care previzionează Consulteam că vor creşte salariile angajaţilor din România în 2010
Daniela Necefor, director general, Total Business Solutions
