Potrivit reglementărilor europene, legumicultorii care se confruntă cu fenomenul de supraproducţie şi scădere drastică a preţului la legumele respective pot solicita despăgubiri, cu condiţia să fie membri ai unei organizaţii de producători acreditată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR). Anul aceasta, o singură organizaţie a solicitat un astfel de sprijin financiar, şi anume, Hortifruct care, la jumătatea lunii iulie a anunţat retragerea de pe piaţă a 1000 de tone de castraveţi.
Organizaţiile de producători din sectorul fructe şi legume, recunoscute de MADR, pot implementa prin programele operaţionale aprobate, măsuri de prevenire şi gestionare a crizelor, alături de alte măsuri de investiţii, promovare sau dezvoltare.
“Prevenirea și gestionarea crizelor se concentrează pe evitarea și/sau soluționarea crizelor de pe piețele de fructe și legume, acoperind în acest context: (a) retragerea de pe piață; (b) recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea fructelor și a legumelor; (c) promovarea și comunicarea;(d) măsuri de formare; (e) asigurarea recoltelor; (f) sprijin pentru costurile administrative antrenate de înființarea fondurilor mutuale”- precizează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, la solicitarea redacţiei.
Măsura de retragere de pe piaţă constă în diminuarea cantităţilor oferite spre vânzare, pentru prevenirea apariţiei crizelor sau pentru soluţionarea unei situaţii de criză, astfel încât preţul de vânzare al produselor să asigure stabilitatea financiară a producătorilor.
Ce se întâmpă cu produsele retrase de pe piaţă
Potrivit precizărilor APIA, produsele retrase de pe piaţă pot fi distribuite gratuit organizațiilor și fundațiilor de caritate, pentru a fi utilizate în cadrul activităților de sprijinire a persoanelor al căror drept la asistență publică este recunoscut sau către unități penitenciare, școli, instituții de educație publice și tabere de vacanță pentru copii, precum și către spitale și cămine de bătrâni care iau toate măsurile pentru ca aceste cantități astfel distribuite să fie în plus față de cantitățile achiziționate în mod obișnuit de astfel de unități sau, pur şi simplu pot fi distruse.
Organizaţia de producători solicită plata sprijinului financiar, atât pentru măsura de retragere, cât şi pentru celelalte măsuri aprobate în programul operaţional, printr-o cerere de plată parţială, care poate fi depusă în luna septembrie 2013 sau pe baza cererii de plată anuale, care poate fi depusă în intervalul 01.01 – 15.02.2014, în conformitate cu OMADR 694/2008 cu modificările şi completările ulterioare. Sprijinul financiar se acordă pentru cantitatea de produse retrase, activităţile de ambalare şi transport şi diferă în funcţie de distanţa de transport, tipul de transport, modalitatea de ambalare şi cantitate. Plata se realizează după efectuarea verificării administrative şi a controlului la faţa locului, pe baza cărora se stabilesc operaţiunile eligibile şi se stabileşte cuantumul eligibil al sprijinului financiar.
Peste 198 de tone de castraveţi au ajuns la gunoi
Hortifruct este singura organizaţie de producători din România care a recurs la această măsura de retragere de pe piaţă a castraveţilor de tip Farbio, în perioada 11 – 23.07.2013. “Conform informaţiilor culese de inspectorii APIA de la faţa locului, în această perioadă a fost retrasă de la comercializare o cantitate de 198,88 tone, din care 198,26 tone castraveţi au fost distruşi, iar 625 kg castraveţi au fost distribuiţi gratuit”- a precizat APIA(la data respectivă, reprezentanţii Hortifruct au anunţat că este vorba de o cantitate mult mai mare, şi anume, de 1000 de tone de castraveţi Fabio-n.red.).