cauza. Mai ales ca ea nu este nici pe departe atat de simpla precum pare.Despre ce este vorba mai exact? Povestea incepe in momentul in care a fost permisa, printr-o modificare a Legii nr. 19/2000, completarea venitului asigurat prin incheierea unui contract de asigurare cu Casa Nationala de Pensii (OUG nr. 49/2001). S-a dat astfel liber viitoarelor mamici sa puna deoparte bani albi pentru zile negre, adica sa-si majoreze baza de calcul a indemnizatiei pe care urmau sa o primeasca dupa nastere de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Ca s-au incasat in acest mod niste sume suplimentare cu titlu de contributii, foarte adevarat. Doar ca „gaselnita“ de atunci este durerea de cap de azi, pentru ca, la vremea respectiva, nimeni nu s-a gandit prea bine ce implicatii (complicatii) financiare si fiscale vor aparea atunci cand drepturile de asigurari sociale vor fi platite efectiv. Implicatiile financiare se refereau la sumele mari ce urmau sa fie platite de stat cu titlu de indemnizatii de maternitate sau de ingrijire a copilului pana la doi ani si care aveau la baza, o parte din ele, contracte de asigurare pentru completarea venitului incheiate cu doar sase luni inainte (stagiul minim de cotizare la acea vreme). Implicatiile fiscale se refereau la caracterul impozabil al acestor indemnizatii, in conformitate cu OUG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.Daca asta nu era indeajuns, a mai intervenit si balbaiala legiuitorului, atunci cand a trebuit sa puna capat inflatiei de contracte de asigurare fara sa lezeze drepturile asiguratilor. Astfel, prin OUG nr. 9/2003 din martie 2003, se revenea la ideea initiala in ceea ce priveste contractul de asigurare, in sensul in care puteau apela la aceasta forma de asigurare doar cei care nu erau asigurati obligatoriu prin efectul legii. Nu se spunea insa nimic despre ce urma sa se intample cu cei care cotizasera suplimentar pana in acel moment. Drept pentru care, in aprilie 2003, apare o alta Ordonanta de urgenta (OUG nr. 23/2003) prin care se permite celor care, pana la intrarea in vigoare a OUG nr. 9/2003, se asigurasera suplimentar, sa includa aceste venituri in baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale:
„Art. III. – La stabilirea cuantumului indemnizatiilor de asigurari sociale prevazute la art. 98 alin. (1) lit. c), d) si e) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, platitorii de drepturi prevazuti la art. 133 alin. (2) lit. a) si b) din acelasi act normativ vor avea in vedere, dupa caz, si veniturile asigurate in baza contractului de asigurare sociala incheiat, conform legislatiei existente pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 9/2003, pentru completarea venitului asigurat.“Prin acelasi act normativ se prelungea stagiul de cotizare la zece luni pentru persoanele care solicitau indemnizatie de ingrijire a copilului de pana la doi ani si se mentinea aplicabilitatea contractelor de asigurare (prevedere ce fusese abrogata abia cu o luna inainte).Cireasa de pe tort a reprezentat-o respingerea prin lege a OUG nr. 23/2003, la mai bine de sase luni de la intrarea ei in vigoare, adica pe la sfarsitul anului 2003. Si pentru ca vorbim de sfarsit, cam tot atunci si-au dat obstescul sfarsit, dupa indelungi chinuri, vechile prevederi privind determinarea indemnizatiei de crestere a copilului de pana la doi ani.Pentru cine credea ca toate acestea reprezinta doar o amintire, are ocazia sa vada trecutul renascand. Povestea contractelor de asigurare si a drepturilor obtinute in baza lor este scoasa din nou pe tapet, intr-o alta lumina. Astfel, persoanele care au beneficiat de indemnizatii in baza Art. III din OG nr. 23/2003 contesta dreptul statului de a incasa impozit pe venit pentru sumele suplimentare incasate cu titlu de indemnizatii si care au la baza un contract de asigurare. Ce se intampla? Conform OUG nr. 7/2001, in 2003 erau aplicabile urmatoarele prevederi:
„Art. 5. – Nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteaza, potrivit prezentei ordonante, urmatoarele: a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani, care sunt venituri de natura salariala“.Dupa cum se poate vedea, indemnizatia de crestere a copilului era la acea vreme impozabila si era asociata unui venit salarial. Existau insa doua aspecte insuficient de clare in legatura cu:
1. Indemnizatia obtinuta doar in baza unui contract de asigurare (incheiat, este de presupus, de catre o persoana care nu avea calitatea de salariat).
2. Indemnizatia obtinuta prin cumularea calitatii de salariat cu aceea de asigurat in baza unui contract de asigurare (incheiat in scopul completarii venitului).
Si intr-un caz si in celalalt , platitorii de drepturi (CNPAS, respectiv angajatorii) au impozitat indemnizatiile conform legii.Acum, ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala) isi pune cenusa in cap si recunoaste ca indemnizatia de la punctul 1 nu ar fi trebuit impozitata. In consecinta, someaza casele de pensii sa depuna fise fiscale rectificative pentru anul 2003, astfel incat asiguratii sa poata recupera respectivul impozit. Plecand de aici, si persoanele care au beneficiat de indemnizatii conform punctului 2 solicita angajatorilor sa le returneze impozitul pentru partea din indemnizatie obtinuta in baza contractului de asigurare. Se ajunge la situatia, de-a dreptul hilara, ca un acelasi tip de venit sa fie impozitat si neimpozitat in acelasi timp. Mai mult, persoanele care fac aceasta solicitare anexeaza la cerere o nota interna ANAF si un temei legal bazat pe art.5 litera d) din OUG nr. 7/2001:„Art. 5. – Nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteaza, potrivit prezentei ordonante, urmatoarele: d) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati“.Intrebarea care se pune este cat de justificata poate fi aceasta returnare de impozit, in conditiile legislatiei aplicabile la acel moment?O prima observatie este ca, fara indoiala, definirea indemnizatiei de ingrijire a copilului ca fiind venit din salarii este nefericita si sursa de interpretari. Totusi, chiar daca este platita de catre CNPAS si nu de catre angajator, aceasta nu inseamna ca nu este impozabila. Motivul pentru care este impozabila (ca este venit din salarii sau altcumva) este mai putin relevant in acest caz. Textul legii este expres din acest punct de vedere. Incadrarea indemnizatiei obtinute din contractul de asigurare in categoria sumelor incasate din asigurari (adica art.5 lit. d)) nu se justifica din cel putin doua motive:Primul dintre ele si cel mai evident este acela ca nu este atat vorba de orice suma incasata din asigurari, ci este vorba de o indemnizatie expres definita prin lege (deci care are un regim special, reglementat prin lege speciala).

Norme metodologice

Sunt neimpozabile urmatoarele venituri: – despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile ulterioare.
Dat fiind ca CNPAS nu este organizata in baza Legii nr. 32/2000, prevederile de mai sus nu ii sunt aplicabile, altfel spus nu intervine acea scutire de impozit pentru drepturile acordate de catre aceasta in baza Legii nr. 19/2000.Cu toate astea, angajatorul este in dilema. El este pus in situatia rin care ANAF recunoaste ca rneimpozabile indemnizatiile de ingrijire a copilului de pana la doi ani acordate de catre CNPAS in baza unui contract de asigurare si trebuie sa raspunda rnintr-un fel solicitarii acelor angajati care pretind ca au acelasi drept si in situatia in care indemnizatia a fost platita rnde catre angajator (conform OUG nr. 23/2003). rn
rnRamane insa in continuare de explicat cum un acelasi venit – platit de catre o aceeasi persoana (angajator) poate fi o parte impozabil si o parte nu. rnSau cum de ANAF poate face rndiscriminare intre un angajatrn si o persoana asigurata optionalrn(in baza unui contract de rnasigurare) din punctul de vedere rnal impozitarii aceluiasi tip de venit. rnSi, in sfarsit, poate vom primi rnsi o explicatie despre cum se pot face niste acte normative atat de proaste, incat nici statul sa nu mai fie capabil rnsa le gestioneze.