Guvernul Ponta și-a asumat răspunderea pentru legea retrocedărilor. Forțat de solicitările Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care s-a săturat de judecarea plângerilor pe această temă din partea românilor, Executivul a decis să dea cât mai repede o lege care să reglementeze viitorul despăgubirilor foștilor proprietari.

Având în vedere că despăgubirile erau bolcate, apariția unei legi care să repornească procesul este bine-venită. Probleme vor apărea oricum, din cauza modalității foarte complexe de evaluare și despăgubire. De altfel, organizațiile foștilor proprietari nu dau deloc semne că sunt mulțumite de soluția găsită de Executiv. Asociația pentru Proprietate Privată (APP) susține că noul act normativ este atât neconstituțional, cât și contrar Convenției Europene a Drepturilor Omului. „În forma propusă de Guvern, mulți proprietari vor fi practic decăzuți din dreptul de a primi despăgubiri pentru proprietățile confiscate. Se ajunge, astfel, ca printr-un act normativ să fie nerespectate principii fundamentale de drept, potrivit cărora proprietatea este imprescriptibilă“, declară președintele APP, Călin Ispravnic. În același timp, arată acesta, „fără ajutorul funcționarilor corupți din cadrul autorităților implicate în procesul de acordare a despăgubirilor, nu am mai fi vorbit astăzi de «samsari». Noua lege va acorda puteri sporite, permițându-le să valideze sau să invalideze deciziile autorităților administrative, tocmai funcționarilor ANRP, instituție care se face vinovată de crearea și întreținerea acestei mafii imobiliare“.

Despăgubirea în natură este limitată

Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a exprimat o serie de rezerve asupra actului normativ adoptat în 17 aprilie prin asumarea răspunderii Guvernului. „Legea ridică o serie de întrebări și probleme deloc neglijabile. Printre ele, durata prevăzută pentru aplicarea măsurilor din noua lege (care poate ajunge până în 2029), dublată de complexitatea mecanismului prevăzut“, se arată într-un raport al instituției.
Documentul CEDO mai men­ționează, ca potențiale probleme, pericolul ca despăgubirea în natură să aibă o aplicare foarte limitată din cauza lipsurilor privind informațiile cadastrale și de inventar, sau riscul ca banii necesari despăgubirilor în numerar să nu fie disponibili.

La rândul lor, reprezentanții opoziției s-au declarat profund nemulțumiți de legea restituirilor. „Are foarte multe neajunsuri, cel mai mare fiind acela că nu rezolvă absolut nimic. Nici măcar hotărârile definitive ale instanțelor, iată, nu vor mai fi puse în aplicare decât după 2016“, a spus liderul democrat-liberal Vasile Blaga, anunțând că PDL va ataca actul normativ la Curtea Constituțională.

Legislația este prea complicată

Legea lovește, în primul rând, în „samsari“ sau „cumpărători de drepturi litigioase“, așa cum sunt denumiți. Un lucru bun, dacă ne gândim că aceștia au reușit să obțină sume fabuloase de pe urma celor care nu reușeau să își obțină drepturile și preferau să le vândă la prețuri mult sub valoarea reală. Problema este că legea lovește și în foștii proprietari. „În formula actuală, legea lasă loc unei noi inechități, interzicând restituirea în natură a acelor bunuri care ar putea fi restituite în natură și, totodată, obligând ca măsurile compensatorii să se facă la un preț mult mai mic decât cel al pieței, chiar și după ce proprietățile respective au fost evaluate la valoarea din grila notarială“, spune Dan Borbely, avocat asociat al Țuca Zbârcea și Asociații. 

De asemenea, legea prevede constituirea, la nivelul fiecărei administrații locale, a unei comisii pentru inventarierea terenurilor, cu întocmirea unei situații a terenurilor agricole și forestiere. Aceasta înseamnă crearea unei transparențe bine-venite, care nu va mai lăsa autoritățile locale să facă orice doresc cu terenurile, dar va fi nevoie de mult timp pentru realizarea acestora.
Inclusiv legea prevede un termen de 180 de zile pentru inventariere, termen care poate fi prelungit suplimentar cu 30 de zile pentru viza ANCPI și încă 30 pentru predarea terenurilor către ADS. În fapt, termenul-limită pentru predarea terenurilor libere este 1 ianuarie 2015, iar soluționarea cererilor și punerea în posesie se vor face până la începutul lui 2016. „Pe toată această perioadă, orice procedură de restituire este suspendată“, arată Andrei Nistor, managing partner la casa de avocatură HMNA, care mai arată că grilele notariale de anul acesta au fost ajustate, dar rămân cu 30%-35%, în medie, sub prețul pieței. Ceea ce înseamnă că și despăgubirile prin puncte vor fi, din start, cu o treime mai scăzute decât prețul real de tranzacționare.

„Mai mult ca sigur, această nouă lege va naște alte procese; deși încearcă să protejeze adevărații proprietari prin supraimpozitare, legislația nu va reuși decât să nască alte tipuri de contracte încheiate între proprietari și cumpărătorii de drepturi litigioase, întrucât proprietarii, în general, nu au resursele necesare pentru a duce la capăt un astfel de proces“, spune și Cristiana Florea de la Casa de Mediere, Avocatură și Consultanță Decalex. Până la urmă, cea mai mare problemă este că la aproape 23 de ani de la începerea procesului de despăgubire a foștilor proprietari, încă avem nevoie de legi noi și de termene de peste zece ani pentru a finaliza acest proces. O tărăgănare care nu ajută pe nimeni, obligatorie însă din cauza lipsei de bani a statului român și, mai ales, din cauza nerestituirii în natură în momentul potrivit (acum 20 de ani).

22 DE ANI TENSIONAȚI

LEGEA nr. 18/1991 Legea fondului funciar, votată la un an de la prăbușirea regimului comunist, a permis reconstituirea dreptului la proprietate asupra terenurilor agricole (maximum 10 hectare pe familie) și asupra pădurilor (maximum un hectar pe familie). În 1997, actul normativ a fost modificat și au fost crescute limitele de retrocedare la maximum 50 de hectare de familie (pentru terenuri), și 30 de hectare (pentru suprafețe forestiere).

LEGEA nr. 112/1995 Foștii proprietari cetățeni români ai caselor naționalizate au primit dreptul să li se restituie imobilele, cu condiția ca acestea să fie locuite de ei sau să fie libere. Pentru locuințele ocupate, ei au primit dreptul de a fi despăgubiți. În același timp, chiriașii din locuințele naționalizate au primit o extensie cu cinci ani a contractelor și, în cazul în care acestea nu se restituiau în natură, au primit dreptul de a le cumpăra.

LEGEA nr. 1/2000 Nu au fost modificate limitele suprafețelor care pot fi retrocedate, însă se pot retroceda și terenurile fostelor IAS-uri. Prin completările din 2001 și 2002, se extinde regimul reconstituirilor pentru composesorate, obști de moșneni și răzeși și foștii grăniceri.

REFUGIAȚI În 1998 și 2003 sunt adoptate legi prin care se acordă despăgubiri cetățenilor români care au pierdut proprietăți în Basarabia, Bucovina de Nord și Cadrilater.

CULTE ȘI MINORITĂȚI În 1999 și 2000 sunt adoptate acte normative speciale privind retrocedarea proprietăților minorităților naționale și cultelor religioase.

LEGEA nr. 10/2001 Dacă la nivelul terenurilor agricole și al celor forestiere reconstituirea drepturilor de proprietate s-a făcut relativ devreme (deși cu limite), de-abia la 11 ani de la căderea comunismului a fost reglementată în mod echitabil retrocedarea celorlalte terenuri confiscate de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și a clădirilor naționalizate în același interval.

DESPĂGUBIRI Cum o bună parte din proprietățile confiscate nu mai puteau fi retrocedate în natură (unele clădiri dispăruseră, altele erau ocupate de instituții publice, pe multe terenuri naționalizate apăruseră construcții noi și nici nu existau imobile care să fie date la schimb), s-a apelat la varianta despăgubirii foștilor proprietari. În bani (maximum 500.000 de lei pe proprietar, până acum plătindu-se sub această formă circa 350 de milioane de euro), iar pentru ce depășea aceast plafon în acțiuni la Fondul Proprietatea (s-a­u distribuit în total 13,4 miliarde de acțiuni, la cotația actuală echivalând cu circa două miliarde de euro). Din 2012, acțiunile statului la FP s-au epuizat, iar pentru 2013 nu au fost prevăzute la buget sume pentru compensațiile în bani.


CUM SE COMPLICĂ RETROCEDĂRILE

  • Noul act normativ pentru care cabinetul Ponta și-a asumat răspunderea stipulează crearea unor comisii de inventariere a terenurilor disponibile la nivelul fiecărei unități teritorial-administrative (în maximum 30 de zile de la adoptarea legii). În maximum jumătate de an de la constituire, acestea trebuie să finalizeze inventarierea terenurilor agricole și forestiere din domeniul public. În cel mult 30 de zile, comisiile județene de fond funciar vor centraliza situațiile și le vor trimite autorităților centrale, care vor dispune în maximum 60 de zile măsurile necesare pentru schimbarea regimului juridic al acestora, în vederea restituirii sau vânzării. În paralel, vor fi centralizate cererile de restituire și, până în 1 martie 2014, se va realiza situația comparativă a cererilor și a terenului disponibil.
  • Până la 1 ianuarie 2016, toate cererile de punere în posesie trebuie rezolvate (inclusiv pe terenuri din alte localități), în limita a maximum 50 de hectare pentru cele agricole, suprafețele de teren rămase neutilizate urmând să fie predate Agenției Domeniilor Statului. Ele vor constitui Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, fiecare proprietate din cadrul acestuia urmând să fie evaluată în puncte până cel târziu la 1 ianuarie 2015 (conform grilei notariale, la paritatea un punct – un leu).
  • Noua lege a restituirii mai prevede că tot în puncte va fi exprimată și valoarea imobilelor care nu pot fi retrocedate în natură și pentru care vor fi emise decizii de compensare.
  • Punctele vor putea fi utilizate pentru achiziționarea la licitație a unor imobile din Fondul național mai sus menționat (după 1 ianuarie 2016), sau, după 1 ianuarie 2017 și după ce se face dovada că s-a participat la cel puțin două licitații, pot fi transformate în numerar (maximum 14% din punctele deținute pe an timp de șase ani și maximum 16% din acestea în al șaptelea an).
  • Veniturile nete obținute sub formă de puncte (indiferent că sunt utilizate la licitații sau sunt convertite în numerar) de cumpărătorii drepturilor litigioase se impozitează cu 85%.
  • De asemenea, Legea mai prevede ca „cumpărătorii de drepturi litigioase“, adică samsarii pe care îi blamează legea, să nu poată primi terenurile acolo acestea se vor restitui în natură.