Peste doi ani, avuţia financiară a populaţiei va ajunge la 43,5 miliarde euro, de aproape două ori mai mare decât înainte de aderare.
Săptămâna trecută s-a discutat mult despre averile celor din Top 300: cât sunt de reale, cât de corect sau de moral au fost obţinute, dacă aceştia şi nu alţii sunt cei mai bogaţi oameni din România. Dar despre averile celorlalţi români, care nu au nimic de-a face cu Top 300, ce se poate spune?
Un studiu recent făcut de Unicredit spune că 90% din avuţia românilor o reprezintă locuinţele. În prezent, averea românilor este de 31 miliarde de euro, în creştere cu 33% faţă de anul precedent. Acesta este şi un răspuns la veşnica întrebare „sunt românii mai bogaţi acum decât în trecut, au beneficiat ei de creşterea economică din ultimii ani?“. Răspunsul este un mare DA. În medie, românii sunt tot mai bogaţi faţă de trecut. Tot amintitul studiu spune că, peste doi ani, avuţia financiară a populaţiei va ajunge la 43,5 miliarde euro, de aproape două ori mai mare decât înainte de aderare. Această creştere este vizibilă şi în privinţa consumului, a cumpărărilor de maşini, de aparatură electrocasnică, de mobilă etc. Numai că românii nu-şi pierd timpul studiind cifre, ei stau în faţa televizorului, unde ziarişti şi analişti, cel puţin la fel de populişti ca şi politicienii, le spun că, de fapt, trăiesc mai rău. Şi asta este opinia care se înrădăcinează; dacă aşa au zis analiştii, care se pricep la toate, şi politicienii, aşa o fi! Inducerea acestui fals pesimism de către ziarişti frustraţi are, probabil, şi consecinţe sociologice care ar merita studiate. Realitatea e însă mult diferită! Averile românilor cresc în acelaşi timp cu salariile, dar şi cu capacitatea de îndatorare. Aşa se face că tot mai mulţi concetăţeni contractează credite de consum în proporţie mult mai mare decât credite ipotecare, situaţie inversă faţă de celelalte state europene, unde cetăţenii iau împrumuturi mai ales pentru a cumpăra case. La noi este încă o frenezie a consumului, românii mizând în continuare pe o creştere puternică a veniturilor personale şi în perioada următoare, şi, implicit, mizând pe o continuare a creşterii economice.
Analizând cifrele acestui studiu constaţi că, de fapt, românii, nu numai că trăiesc mult mai bine decât în trecut, dar şi că sunt mult mai optimişti decât în sondajele în care sunt întrebaţi de direcţia în care se îndreaptă ţara sau despre cum simt ei în buzunare creşterea economică. Fără a avea date certe comparative, putem afirma, totuşi, că puţine naţiuni europene cunosc o creştere atât de accelerată a avuţiei, a veniturilor şi, implicit, a consumului, aşa cum se întâmplă în România. Şi dacă nu ne uităm la televizor, ne putem da seama şi singuri de acest fapt.
