Am urmărit, cu sufletul la gură şi sentimentul de patriot, meciul de box dintre românul Bute şi britanicul Froch.
Profund marcat de evoluţia ostilităţilor, dar şi de finalul neaşteptat, gândul m-a dus către alte exemple cotidiene, care nu fac altceva decât să copieze desfăşurarea acestui meci, evident la o altă scară a timpului. Înaintea „meciului“ cu criza, prin 2007, IMM-urile, dar şi cei aflaţi prin preajma acestora (instituţii publice, bănci etc.), declarau că efectul crizei nu va fi atât de puternic, că suntem pregătiţi să dăm piept cu adversarul care, odată pornit din America, intrase deja şi în zona europeană. Adevărat este că sectorul despre care vorbim acumulase, la acel moment, rezerve de lichidităţi, băncile nu mai osteneau în a bate la uşile clienţilor cu oferte de creditare ce abundau în structuri de finanţare dedicate, flexibile, cu niveluri ale costurilor care, parcă, nu mai contau în decizia finală de accesare a împrumuturilor. Între timp, a venit momentul marei confruntări, iar IMM-urile s-au trezit în ring fără a avea pregătite strategiile necesare, fără a conştientiza că adversarul dispune de tot arsenalul necesar câştigării acestui meci, cu efecte catastrofale după încheierea acestuia.
Deşi în prima repriză IMM-urile au reuşit să menţină un echilibru, „pumnii lui Froch“ au început să se resimtă năpraznic. Şi aici vorbesc, la început, despre impozitul minim garantat, despre întârzierile în rambursările de TVA sau despre căderea construcţiilor care a generat, atât în aval, cât şi în amonte, un întreg val de prăbuşiri. Erau primele semne că direcţia în care se îndreaptă acest meci nu este tocmai cea mai aşteptată. Loviturile se înteţeau, băncile începeau, într-un ritm alert, să-şi revizuiască structura garanţiilor acceptate şi să-şi înăsprească regulile de creditare, mottoul classic devenind: „IMM-urile generează un risc sistemic“.
Finalul meciului de box îl cunoaştem cu toţii. În acelaşi timp, multe IMM-uri au pierdut, şi ele, meciul cu criza. Altele sunt pregătite pentru revanşă, numai că un nou meci va necesita o pregătire asiduă, susţinută atât de strategii proprii, cât şi guvernamentale. Iar un rol important, chiar crucial, îl va reprezenta mesajul antrenorului, care, în cazul nostru, este sistemul bancar. Vrem ca Bute al nostru să beneficieze de toate condiţiile necesare pentru a performa din nou. Ceea ce pentru IMM-uri înseamnă, din perspectiva lor, determinare şi dorinţa de creştere, viziune şi pasiune. Din perspectiva guvernamentală, finalizarea actualizării Legii IMM-urilor (completarea cu prevederile Small Business Act şi armonizarea cu legislaţia naţională) şi simplificarea procedurilor administrative care contribuie la percepția de risc crescut a sectorului IMM reprezintă condiţii absolut necesare, dar, încă, nu suficiente. De asemenea, ar mai trebui adăugat aici, plecând de la importanța instrumentelor de tip capital de risc şi necesitatea creării unui cadru detaliat de reglementare și recunoaștere pentru fonduri/instituții de finanțări alternative de tip „mezanin“. Peste toate acestea, a venit timpul ca băncile să joace rolul determinant în această ecuaţie, fiind necesară repoziţionarea acestora în raport cu creditarea sectorului, fiindcă trebuie să recunoaştem, vrem sau nu, că ele deţin capitalul.
În aceste condiţii, şi BNR va trebui să acorde sprijin pentru optimizarea eficienței fondurilor de garantare și contragarantare față de sistemul bancar şi să încerce să atenueze efectul reglementărilor Basel III asupra creditării IMM (flexibilitate în reglementările secundare/ posibilități de opțiuni naționale). Doar aşa putem spera că vom câştiga revanşa!
Aurel Şaramet este preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri