În afaceri încrederea este moneda principală de schimb nu banul, în mod paradoxal. Principiul universal fără de care nici o companie nu poate dezvolta relaţii pe termen scurt sau lung cu clienţii şi furnizorii săi este cel al încrederii. În fapt, cred că încrederea este licenţa de funcţionare în afaceri.
Alături de motivaţie, încrederea este ingredientul cu care orice companie îşi defineşte amprenta în societate şi prin care poate construi valoare pentru sine şi beneficiarii produselor sale. Mediul de afaceri, companiile care operează în România funcţionează pe bază de încredere în construcţia planurilor lor de investiţii de la un an la altul. Încredere înseamnă şi situaţia în care o companie îşi prognozează creşterea veniturilor, angajări suplimentare şi noi investiţii, dar şi situaţia în care o companie, (în contextul crizei de creştere economică prin care trece Europa) prevede o creştere zero sau chiar negativă dar o menţinere a prezenţei sale în Romania. Companiile mature cunosc alternanţa ciclurilor de creştere/scădere economică şi au trăit câteva în istoriile lor. Managerii din aceste companii sunt antrenaţi să trăiască cu volatilitatea cifrelor şi să o factorizeze ca pe o constantă în planurile lor. A nu se confunda însă cu nevoia de predictibilitate şi stabilitate de care mediul de afaceri are nevoie pentru a opera pe termen scurt, mediu şi lung (cadrul fiscal general şi specific, piaţa muncii, sistemul juridic, reglementarea, etc).
Din acest punct de vedere este important de observat că programul de guvernare al noului Guvern pentru anul 2012 reprezintă un factor de continuitate, important pentru mediul de afaceri într-un an cu provocări economice dar şi politice din perspectiva alegerilor.
Citind partea economică a acestui program se desprind trei concluzii importante în opinia mea. Cea mai importantă este legată de stimularea muncii – într-o primă fază prin creşterea absorbţiei fondurilor europene şi stimularea investiţiilor. De altfel, prima remarcă a noului prim-ministru a fost legată de atitudinea necesară faţă de muncă şi acest lucru, personal, m-a bucurat. Avem încredere că acest Guvern va merge însă şi mai departe şi va stimula fiscal atât crearea de noi locuri de muncă, cât şi păstrarea celor actuale. Reducerea CAS atât la angajat cât şi la angajator (în condiţiile în care aceste taxe astăzi depăşesc 44% şi sunt inhibitoare pentru stimularea reală a muncii) va crea un dublu efect benefic: reducerea CAS la angajator va crea premise pentru noi angajări (antrenând în timp recuperarea pierderilor temporare de venituri la bugetul statului) iar pentru angajat va crea spaţiu în buget pentru consum, stimulând producţia, retailul, creditele şi celelate sectoare economice afectate de criza economică actuală.
Un alt element important pentru creşterea competitivităţii României îl reprezintă oportunitatea pe care România o are în a-şi juca cu forţă rolul regional în energie. Pentru acest lucru avem încredere că noul Guvern va stimula în mod real elaborarea unei strategii naţionale energetice care să pornească nu de la studii sectoriale pentru pieţele componente ale sectorului energetic (energie electrică, gaze şi petrol, nucleară, regenerabil, alternative, etc) ci de la rolul pe care România doreşte să îl joace în energie pe plan regional şi european, de la rolul diferitelor pieţe din energie, de la marile proiecte de dezvoltare în energie, de la finanţarea acestor proiecte. O strategie bazată pe prioritizarea pieţelor din energie şi a proiectelor necesare pentru dezvoltare. Din acest punct de vedere, programul de guvernare trebuie cu siguranţă întărit cu măsuri puternice care să susţină implementarea unei astfel de strategii.
Un al treilea punct important îl reprezintă combaterea corupţiei. În actul de corupţie există întotdeauna cel puţin doi actori – cel care dă şi cel care ia. Obligaţia Guvernului este să crească atât vizibil cât şi substanţial eforturile de combatere a fenomenului corupţiei în legătură cu instituţiile statului şi avem încredere că acest element este unul central în viziunea actualului cabinet – guvernanţa corporatistă, managementul privat, listările pe bursă sunt toate instrumente care vor ajuta în procesul de combatere a corupţiei. De asemenea, mediul de afaceri este obligat să facă mai mult pentru combaterea corupţiei în relaţia cu statul. De aceea codurile de guvernanţă corporatistă precum sşi procese de certificare etică sunt de aşteptat de la operatorii economici care lucrează cu statul. Aceste instrumente nu vor produce rezultate peste noapte dar vor obliga din ce în ce mai mult companiile de stat la transparenţa costurilor şi a procesului decizional şi vor da posibilitatea companiilor private ca în relaţia lor cu statul să devină mult mai responsabile. Adoptarea unui proces similar cu Foreign Corrupt Practices Act – în vigoare în SUA şi adoptat recent şi în Marea Britanie este un punct de plecare pe care îl sugerăm util şi pentru România.
Încrederea este importantă atât pentru mediul de afaceri din România, cât şi pentru investitorii care se uită la România. Ambele categorii se vor uita spre acest nou Guvern cu încredere şi vor aştepta acele măsuri care să îi stimuleze să rămână, să investească în România sau să aleagă România. Din păcate încrederea este şi ea, ca toate principiile, dependentă de timp şi acţiune. Acest Guvern nu are prea mult timp la dispoziţie, dar are cu certitudine posibilitatea acţiunii reale care să creeze contextul favorabil motivaţiei de a avea, până la urma, încredere în România.