În România, anul trecut poate fi caracterizat ca fiind destul de intens pentru Garda Naţională de Mediu (GNM): numărul total de inspecţii realizate a fost de 64.096, din care au fost 2.659 de sancţiuni, cu o valoare totală de 37,5 milioane de lei. Totodată, au fost emise 121 de dispoziţii de sistare a activităţii şi o singură dispoziţie de încetare a activităţii. Potrivit Ghidului de Mediu pentru Europa, Orientul Mijlociu și Asia, lansat recent de Eversheds, în timp ce în România autoritățile sunt din ce în ce mai active, urmărindu-i pe operatori tot mai atent, în Estonia, spre comparație, autoritățile acționează în general doar când primesc înformații de la concurenții celor care încalcă legislația.
Referitor la cei care încalcă mai des legea, Cristina Popescu, partener în cadrul Eversheds Lina & Guia, coordonatoare a departamentului Dreptul Mediului, spune că nu poate fi făcută o delimitare clară privind naţionalitatea companiilor, fiind implicaţi numeroşi factori care pot influenţa balanța într-un anumit mod. Aşadar, au fost numeroase situaţii în care au fost amendate atât companii mici şi mijloci, cât și companii mari, locale sau internaționale. ”Două exemple recente de la începutul anului, în acest sens, sunt amenzile aplicate de Garda de Mediu rafinăriei Petrotel Lukoil cu 15.000 lei şi Petrom OMV cu 40.000 lei”, punctează Popescu.
De asemenea, conform Notelor de Activitate a Gărzii Naţionale de Mediu, numărul proceselor penale intentate de GNM a crescut în ultimii trei ani, ajungând la 51 în 2012 (faţa de 42 în 2010 şi 44 în 2011). Cât priveşte numărul proceselor de natură contencioasă prin care se contestă cuantumul amenzilor acordate operatorilor economici, acesta este relativ scăzut raportat la numărul inspecţiilor şi amenzilor acordate. ”Un motiv pentru acest lucru e reprezentat de faptul că sancţiunile acordate rezultă din inspecţiile inopinate cu ocazia cărora se constată contravenţii sau infracţiuni flagrante, iar contestarea acestora poate întâmpina destule dificultăţi de probaţiune pentru agenţii economici implicaţi”, mai spune Cristina Popescu.

În ceea ce privește anul acesta, ţinând cont de evoluţia ascendentă a proceselor penale din domeniul dreptului mediului, se poate estima că numărul lor va crește. Cu toate acestea, nu este exclusă nici o evoluţie în sens invers, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani se observă o conştientizare a agenţilor economici în materia dreptului mediului, fapt demonstrat şi de împrejurarea că, în ciuda numărului aproximativ egal de inspecţii efectuate în 2011 şi 2012, anul trecut numărul amenzilor aplicate s-a micşorat considerabil faţa de 2011.  ”Acest lucru poate avea ca efect direct diminuarea numărului de dosare în materie contencioasă. Mai mult, se estimează că vor urma numeroase procese referitoare la timbrul de mediu deoarece se întrevede faptul că, asemenea taxei de primă înmatriculare, taxei de poluare şi taxei pentru emisii poluate, timbrul de mediu ar putea da naştere unei noi serii de controverse privind încălcarea dispoziţiilor prevederilor Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene”, adaugă Popescu.
Aceasta mai spune că, începand cu 1990, în România, în perioada de tranziţie, modul de abordare a problemelor de protecţie a mediului s-a schimbat şi cel mai important obiectiv al activităţilor prezente este de a asigura dezvoltarea durabilă a societăţii. Mai mult, în ultima perioadă s-a intensificat colaborarea dintre Garda de mediu şi Ministerul Mediului, pentru adoptarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. De asemenea, este vizată întocmirea unei hărţi naţionale privind riscurile de mediu, biodiversitate, habitate şi arii protejate. Aşadar, planurile locale de acţiune pentru mediu au în vedere îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, promovarea conştientizării publicului, întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor pentru promovarea programelor de mediu. Eversheds este o societate internațională de avocatură cu 45 de birouri în 28 de țări, în România fiind prezentă prin Eversheds Lină & Guia. Altfel, Ghidul de Mediu oferă o incursiune în cadrul legislativ, ajutându-i pe antreprenori să înțeleagă jargonul juridic, adesea complex și întotdeauna tehnic, precum și să aibă o privire de ansamblu asupra relevanței practice și juridice a problemelor de mediu din 27 de țări europene, două țări din Asia și patru din Orientul Mijlociu,