Este purtătorul unor ochelari inteligenți obligat, din punct de vedere legal, să facă mai mult pentru protejarea datelor cu caracter personal ale celor pe care-i înregistrează decât un schior cu o camera GoPro aflat pe pârtie? Sau decât orice persoană juridică ce deține camere de luat vederi (sistem video de tip CCTV) îndreptate (inclusiv) spre spațiile private și/sau publice?

Citeam recent că Sony Corp. a lansat procesul de înregistrare a persoanelor care doresc să precomande varianta încă în dezvoltare a unuia dintre noile sale gadget-uri, ochelarii inteligenți.

Am fost puțin surprins pentru că știam că ochelarii inteligenți (tot o versiune în dezvoltare) lansați de

Google și considerați a fi un „must have“ pentru pasionații de tehnologie portabilă fuseseră retrași de pe piață de către producător. Știrea mi-a reamintit de adevăratul șoc cultural și legal pe care l-a generat apariția ochelarilor Google, probabil unul comparabil cu proiectul Google Street View. Controversele au apărut imediat: dacă pot fi utilizați pentru conducerea unui automobil sau în timpul unei călătorii cu avionul, dacă sunt nocivi vederii, ori diminuează atenția utilizatorului și-l fac mai predispus accidentelor ș.a.m.d.

Sigur, acesta fiind un articol de „legal“ și unul dedicat protejării datelor personale, ne interesează în principal problemele juridice generate de existența unui astfel de dispozitiv și, de asemenea, drepturile și obligațiile utilizatorului și ale celor din jurul său vizavi de protecția datelor personale. Din acest punct de vedere, este relevant că acești ochelari pot capta imagini statice și/sau în mișcare, le pot stoca și, bineînțeles, le pot distribui („share“) via Internet cu orice alte dispozitive din rețea. Se ridică, așadar, întrebarea: este purtătorul unor ochelari inteligenți obligat, din punct de vedere legal, să facă mai mult pentru protejarea datelor cu caracter personal ale celor pe care-i înregistrează decât un schior cu o camera GoPro aflat pe pârtie? Sau decât orice persoană juridică ce deține camere de luat vederi (sistem video de tip CCTV) îndreptate (inclusiv) spre spațiile private și/sau publice? Cunosc numeroase cazuri (am și oferit consultanță juridică în sensul acesta) de persoane juridice nevoite să se înregistreze ca operatori de date cu caracter personal pentru a utiliza sisteme de tip CCTV și care, în caz contrar, ar fi fost sancționate ca atare de către autorități. În schimb, n-am auzit de vreun schior cu GoPro-ul pe cască să fie întrebat dacă are o asemenea calitate și dacă este, așadar, îndreptățit să-i filmeze pe cei din jur și să disemineze informația pe internet.

Excepția nu va mai fi exceptată

Acest lucru se întâmplă deoarece atât legea noastră, cât și Directiva 96/45/CE, pe care o transpune, prevăd că prelucrarea de date cu caracter personal realizată de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal nu constituie obiectul său de reglementare. Excepția pleca de la prezumția că schiorul (iar în viitor, purtătorul ochelarilor inteligenți) care-i înregistrează pe cei din jur utilizează informația exclusiv în scop privat. S-ar putea să asistăm la o schimbare a opticii legiuitorului și a instanțelor, căci în decembrie 2014, Curtea Europeană de Justiție a emis o hotărâre prin care, pe scurt, constată că persoana fizică ce deține camere de luat vederi îndreptate (și) spre spații publice (sistem video de tip CCTV instalat într-o locuință) nu colectează datele cu caracter personal pentru uzul său exclusiv personal. Mai mult decât atât, Curtea reține că prelucrarea de date cu caracter personal prelevate din spațiul public nu este realizată în scop exclusiv privat, nici chiar în cazul în care este făcută în vederea protejării proprietății, a sănătății și a vieții proprietarilor locuinței. Hotărârea vine ca urmare a unei întrebări preliminare formulate de o instanță a unui stat membru cu privire la două persoane care, fiind surprinse pe CCTV în timp ce spărgeau geamurile unei locuințe, au obiectat cu privire la utilizarea de către proprietar a imaginilor înregistrate în formularea plângerii penale, pe motiv că nu le-a fost luat consimțământul pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

Adaptare la prezent

Această hotărâre poate avea un impact semnificativ asupra modului în care persoanele fizice au dreptul să utilizeze în public orice dispozitiv care colectează date cu caracter personal, precum purtătorii de ochelari inteligenți sau schiorii cu camere GoPro. În mod similar, s-ar putea ca postările de pe Facebook sau YouTube să producă efecte juridice încă impredictibile. Soluția nu poate fi dobândirea de către toate aceste persoane a statutului de operator de date cu caracter personal. Legea trebuie adaptată la vremurile în care trăim. Până una-alta, însă, dacă vreți să purtați ochelari inteligenți sau să vă protejați proprietatea („cu acte în regulă“), n-ar strica să faceți o notificare de operator de date cu caracter personal la ANSPDCP.