La o recentă întâlnire a oamenilor de afaceri cu bancherii, cineva a remarcat cu umor că „bancherii par puţin cam trişti, iar oamenii de afaceri puţin cam obosiţi“. Când cei care decid asupra banilor îşi plasează tristeţea peste oboseala celor care fac afaceri, apare un fenomen de respingere. E greu să obţii rezultate imediate adunând la un loc obosiţi şi trişti şi încercând să combini două tipuri de nevroze. Ce este important însă este ca fiecare să facă efortul de a înţelege situaţia în care se află celălalt, că e un partener posibil şi o valoare utilă. Dacă ambele părţi vor face acest pas, vom putea începe un tip de evoluţie care să fie în beneficiul tuturor. Acest tip nou de evoluţie este necesar având în vedere, în primul rând, tensiunile care s-au acumulat în sistemul bancar în ceea ce priveşte creditele neperformante. Se apreciază că la jumătatea anului 2010 acestea vor atinge 17,5% din totalul creditelor din sistemul bancar românesc, situându-ne imediat după Rusia, Ucraina şi Kazakhstan. În acelaşi timp, în 2009, are loc o creştere a portofoliului de credite cu numai 1% faţă de 35% pentru aceiaşi perioadă a anului 2008. Aşa cum spunea preşedintele BRD Groupe Société Générale, domnul Patrick Gelin, criza bancară se manifestă prin lipsa cererii şi creşterea creditelor neperformante. Ultima din acestea mănâncă masiv din profitul băncilor. De aici tendinţa băncilor de a recupera din pierderile de profit prin dobânzi la credite de 14-19%, care, raportate la rata-cheie a BNR de 8%, arată, aşa cum remarcă guvernatorul BNR, un comportament nerezonabil pentru mediul de afaceri. Cealaltă tendinţă a băncilor este de a face „evergreening“, respectiv de a rostogoli credite către clienţi în situaţii critice, încercând astfel să evite starea de insolvenţă a acestora. Prin aceasta se creează impresia că bilanţul băncii arată bine, iar firma în cauză supravieţuieşte. Aparent se ajunge la situaţia în care atât bancherul, cât şi omul de afaceri s-au înţeles. Consecinţele acestui procedeu constau însă în paguba creată la nivelul societăţii prin încurajarea lipsei de competitivitate, scăderea investiţiilor noi, a creării de noi locuri de muncă şi a productivităţii.
Florin Pogonaru, Preşedintele AOAR
Notă: Prezentele opinii aparţin autorului şi nu angajează instituţiile cu care acesta este asociat.
