Ghidul începătorului se referă la modul în care facem cunoștință cu un vin. Și la regulile de care trebuie să ținem cont ca să ne putem bucura din plin de calitățile lui
Când vine vorba despre vin, cu toții avem niște cunoștințe elementare dobândite în timp, auzite de la alții sau din cărți. Vinul este o prezență atât de comună în viața noastră și ne aflăm atât de des în prezența lui, în viața de zi cu zi, încât, în timp, putem pretinde că avem o oarecare idee despre ce înseamnă această băutură. De fapt, vinul este mai mult decât o simplă băutură. Este o stare de spirit, produsul unei culturi, amprenta unei personalități, a unui spațiu geografic și a unei istorii. Da, în realitate, când vine vorba despre vin, suntem mai toți niște începători, niște ignoranți. Pentru că vinul este o știință, o artă pe care o poți stăpâni doar în urma unei educații îndelungate. Care presupune, categoric, mai mult decât niște ani buni de degustări susținute. Și care începe cu niște cunoștințe de bază pe care puțini dintre noi le cunosc cu adevărat.
Veți descoperi că un ghid al începătorului, în cazul nostru, este util tuturor. Pentru că el conține un set de reguli destul de simple, pe care le ignorăm uneori chiar în cunoștință de cauză, dar care au o influență covârșitoare asupra experienței noastre de consumatori. Ele ne ajută să judecăm un vin la adevărata lui valoare. Și să înțelegem mai bine povestea acestei licori atât de comune, dar pe care o cunoaștem atât de puțin.
Culoarea
Primul contact cu un vin este, evident, vizual. Când țineți un pahar în mână uitați-vă un pic la culoarea lui și gândiți-vă la următoarea clasificare destul de generală a vinului în funcție de soiul din care provine. Vinul alb poate fi de-a dreptul transparent cum se întâmplă adesea cu vinurile frizante, cu Muscadet sau cu Riesling, poate fi ușor străveziu către galben pal cum sunt Sauvignon blanc, Gewurtztraminer sau Pinot Gris sau poate fi de un galben auriu cum este cel mai adesea Chardonnay. Intensitatea galbenului din pahar este și un indicator al vârstei. Un vin alb tânăr va fi de un galben deschis, către verde uneori, iar cel mai vechi va tinde către auriu închis. Vinul rose poate să aibă culoarea somonului ceva mai deschisă pentru Pinot Noir sau Zinfandel sau mai închisă pentru Cabernet Sauvignon sau Tempranillo. Roseul ceva mai aprins poate fi Merlot, Grenache sau Sangiovese. Acestea sunt soiuri de struguri extrem comune pe care putem distinge și în nuanțele vinului roșu. De pildă roșul pal poate fi un Pinot Noir, un Nebbiolo sau un Grenache. Roșul violet poate fi Sangiovese, Merlot, Zinfandel, Tempranillo sau Barbera. Iar roșul purpuriu Shiraz, Cabernet, Malbec sau Nero D’Avola. Și aici, culoarea poate să fie și un indicator al vârstei. Un vin ușor, fresh, tânăr va avea o culoare deschisă. Un vin corpolent, mai dulce sau mai vechi va avea o culoare mai închisă. De pildă vinurile fortifiate (Porto, Marsala sau Madeira) sunt de un roșu închis spre maroniu.
Când studiezi vinul din pahar, plimbă-l puțin rotind paharul și după ce s-a așezat uită-te la urmele lăsate pe margine. Sunt numite foarte poetic „lacrimile vinului“. Cu cât sunt mai înalte și mai groase cu atât intensitatea alcoolului este mai mare. Vinul alb sau vinul rose va avea o concentrație alcoolică de 9 până la 14 % și trebuie să fie răcit bine înainte de a fi degustat. Temperatura medie pentru un vin obișnuit alb sau rose trebuie să fie de 9 grade. Mai rece (până la 6 grade) pentru un vin spumant și mai puțin rece pentru un vin vechi (până la 12 grade). Vinul roșu are o concentrație alcoolică de 10 până la 17% și trebuie băut ușor răcit sau la temperatura pivniței (14-17 grade)
Mirosul
Se spune că aproape tot ce trebuie să știi despre un vin afli mirosindu-l. Plimbă-l un pic în pahar și miroase-l înainte de a-l degusta. Aromele pe care le simți la primul „miros“ te vor însoți pe toată perioada degustării și îți vor îmbogăți experiența. Cu timpul îți vei antrena nasul și vei ajunge să distingi aromele diferiților struguri. Însă într-o primă fază vei sesiza de exemplu că vinurile albe seci, fresh pot avea miros de măr verde, de iarbă sau de citrice, cele mai corpolente nuanțe de piersici sau ananas, cele roșii seci și proaspete miros de zmeură sau mere roșii, iar cele cu buchet complex și maturate tonuri de fructe de pădure, vanilie, piele tăbăcită sau cafea.
Gustul
În fine gustul îți va confirma informațiile oferite de nas. Poți indentifica în gust aromele pe care le-ai perceput în miros sau poți descoperi altele noi. La vinul alb cele mai comune sunt cele fructoase (citrice, mere, pere, fructe exotice, nectarine, piersici, caise) și cele florale (trandafir, vanilie, mentă, lemongras, ghimbir, șofran, iarbă). La vinul roșu, aromele pot fi clasificate după același tipic. Cele fructoase pot fi: fructe de pădure, cireșe, vișine, căpșuni, zmeură sau prune. Iar cele florale pot fi: lavanda, trandafirul, anasonul, scorțișoara, rozmarinul, cuișoarele, tutunul, vanilia sau cacaua. În mod obișnuit, însă, diferențiem vinurile după gust și în funcție de textură sau de cantitatea de alcool și de zahăr pe care o percepem când îl degustăm. Tot astfel obișnuim să le armonizăm și cu mâncarea. Vinurile spumante, de exemplu, sunt cel mai adesea seci (brut) sau demiseci și obișnuim să le bem la aperitiv sau la desert în funcție de cantitatea de zahăr pe care o conțin. Vinurile albe pot fi seci și fresh (Sauvignon, Muscadet, Vermentino, Pinot Gris, Trebbiano) potrivite mai degrabă unor salate, seci și corpolente sau aromate (Chardonnay, Viognier, Semillon), în bună armonie cu mâncarurile cremoase (lasagna, quiche), cu pastele în sos alb sau cu carnea de pui, și dulci sau demidulci (Moscato, Gewurtztraminer, Riesling), potrivite mâncărurilor spicy din bucătăria asiatică. Iar vinurile roșii pot fi seci și ușoare (Pinot noir sau Gamay) pentru mâncăruri pe bază de ciuperci, cu sosuri albe și brânzeturi fresh și cremoase, cu corp mediu (Sangiovese, Barbera, Merlot, Zinfandel, Carmenere sau Nebbiolo) pentru carnea de porc sau rață sau pentru paste, și corpolente sau foarte aromate (Cabernet Sauvignon, Shiraz, Malbec sau Nero D’Avola) în bună armonie cu carne de vită, de miel sau de vânat.
Vinuri bune și băuturi fine, sfaturi utile și rețete de cocktailuri puteți găsi pe www.theliquorstore.ro. Căutați-ne și pe pagina noastră de facebook: theliquorstore.