Despre vot, cu dragoste și abjecție. Votul nu este rațional
Despre vot, cu dragoste și abjecție. ”Mulți oameni cred că votul lor este unul rațional”. – scrie într-un text recent Dan Andronic. ”Că se bazează pe convingeri ferme, luând o decizie în cunoștiință de cauză. Numai că experiența de consultant politic și lecturarea unor cărți de marketing politic mi-au fundamentat ideea că votul rațional este doar un mit. Una din ele, scrisă de Bryan Caplan, un economist american, mi-a dat mult mai demult argumentele științifice. Fără a elimina posibilele contraargumente, le expun așa cum mi se pare că fac sens pentru România.
Despre vot, cu dragoste și abjecție. În cartea sa „The Myth of the Rational Voter: Why Democracies Choose Bad Policies” (2007), Brian Caplan explică că primul motiv este de ordin practic: costul votului rațional este mai mare decât beneficiul.(…) Acum, unii îl votează pe Nicușor Dan pentru că a apărut la o emisiune pentru gospodine alături de partenera de viață și a povestit cum au dansat prima dată. Alții nu-l votează pe Nicușor Dan “pentru că n-a făcut nimic în București”. Decizii bazate pe irațional, emanate fără efort. O matrice care poate fi aplicată fiecărui candidat.
Rețelele de socializare, niște afaceri
Despre vot, cu dragoste și abjecție. În esență, Facebook, TikTok, X, Truth Social sunt niște afaceri care vând timpul oamenilor. Cu cât stai mai mult online, cu atât niște miliardari devin și mai bogați. Dar algoritmul îți dă senzația că ești informat, că ești unic și că de fapt tu alegi. Primele două (ești informat și unic) sunt false, iar a treia (tu alegi)este doar o consecință construită pe cele două falsuri.
Uităm că suntem într-un supermarket, nu într-o bibliotecă! Confundăm manipularea cu informarea, creând oportunități unor saltimbanci ai politicii. Astfel, pas cu pas, se construiește o presiune socială care te împinge spre irațional, scrie Octavian Hoandră pentru EVZ.
Sfaturi pentru candidații la prezidențiale
Despre vot, cu dragoste și abjecție. Singurul sfat pe care l-aș da unui politician de tip Crin Antonescu, Victor Ponta, Elena Lasconi sau Daniel Funeriu este să nu piardă timpul cu explicarea rațională a unor concepte, ci să intre (într-un mod inteligent) direct în inima alegătorilor. Ca să nu ne trezim cu un saltimbanc al politicii în fruntea Statului.
M-am gândit că o modalitate de a-i lua în inima noastră, sau de a-i îndepărta pe aceștia de noi poate consta și în a acorda o mai mare importanță unui aspect, tratat, de obicei doar în rubricile de can-can. Dragostea.
Viața are o complexitate inimaginabilă. Dragostea este parte integrantă a tuturor fenomenelor sociale, astfel că ea nu poate fi separată celorlalte date sociale, economice sau culturale. Nici una dintre valorile valorile morale sau sufletești nu poate fi scoasă din evoluția planurilor existenței.
Wer im stillen schaut, lernet wie die Lib erbaut
Cultura, viața, comportă un amplu sistem de valori, care au menirea să crească spiritul și vitalitatea unui popor.
”Wer im stillen schaut, lernet wie die Lib erbaut” – spune Goethe, și are dreptate. ”Cel ce privește cu reculegere în jur, află cum înfăptuiește dragostea”.
Oamenii – chiar și politicienii – pot fi diferențiați după obiceiurile lor sexuale în funcție de mai mulți factori, inclusiv preferințe, frecvență, motivație, dinamica relațională și deschiderea față de explorare.
Despre vot, cu dragoste și abjecție. Parafrazându-l pe Dan Andronic, nu se poate evita întrebarea: Crin Antonescu, Victor Ponta, Elena Lasconi sau Daniel Funeriu ce fel de oameni sunt din punct de vedere al dragostei? Important poate fi să nu piardă timpul cu explicarea rațională a unor concepte, ci să intre (într-un mod inteligent) direct în inima alegătorilor.
Sigur, ei n-or să ne spună. Dar măcar nu ne pot interzice să ne imaginăm și să alegem mai bine. Ca să nu ne trezim cu un saltimbanc al politicii (și al vieții) în fruntea Statului.
Care dintre aceștia sunt asexuali, deci nu au deloc sau au un interes foarte redus față de sex?
Fac sex ocazional, au o viață sexuală regulată, sau sunt hipersexuali și au, deci un libido foarte ridicat, ceea ce poate duce uneori la comportamente compulsive?.
Care dintre cei care vor neapărat să se eternizeze pe funcții politice și administrative sunt heterosexuali și caresunt atrași de persoane de același sex, au atracție față de ambele sexe, sau sunt ”pansexuali – sunt atrași de oameni indiferent de genul sau identitatea lor?
Vremurile s-au schimbat: au apărut, o dată cu neomarxismul agresiv, noi preferințele sexuale și fetișuri. ”Vanilla” – preferă sexul tradițional, fără elemente neobișnuite. ”Exploratori” – sunt deschiși la încercarea de noi practici. ”Fetișiștii” – cei care au preferințe specifice, cum ar fi latex, picioare, BDSM (Dominare & Supunere, Sadomasochism) – pot fi dominanți, supuși sau switch.
Ar putea, deasemenea să fie monogami. Non-monogami etici – cei care au relații multiple cu consimțământ reciproc: ”poliamoroși”, ”swingeri”, ”relații deschise.” Sau pot fi ”Infideli” – au relații multiple în secret.
Cum preferați să fie politicianul pe care l-ați vota? Emoțional, cel care – are nevoie de o conexiune afectivă pentru a simți atracție sexuală, hedonist – cel care vede sexul ca pe o sursă de plăcere fizică pură, sau compulsiv – cu un impuls sexual excesiv, uneori incontrolabil?
Aceste categorii nu sunt rigide și oamenii pot avea combinații diferite de trăsături.
În lipsa altor criterii, care nu-și mai au sensul, rămâne, totuși acesta, al imaginației. Privim oameni politici în fiecare seară la televizor, citim despre aceștia, de la declarații politice, până la știri de cancan.
Cum iubesc politicienii?
Despre vot, cu dragoste și abjecție. Nu trebuie decât să privim în jur, poate cu înțelegere, poate dezamăgiți, cu scârbă. Putem cumpăni mai bine, după ce știm și simțim după ce ne transmit cei ce joacă o piesă în fiecare seara în fața noastră. Regie proastă, actorie de rahat, grobianism, feminin maturat, degradat până la disperare. Chiar și așa, ne putem imagina cum se iubesc acești oameni. Căci, până la urmă sunt oameni, chiar dacă sunt schimonosiți de morbul puterii și al banilor.
De ce n-am putea crede că fermecătoarea dnă Lasconi nu are firea celebrei Cleopatra, regina Egiptului? Marea conducătoare a Egiptului a avut relații pasionale cu Iulius Cezar și Marc Antoniu. Se spune că era – ca și neomarxista Lasconi -, extrem de seducătoare și inteligentă, folosindu-și farmecul atât pentru plăcere, cât și pentru strategii politice.
Un pentagon al ”dragostei” cu năbădăi
Despre vot, cu dragoste și abjecție. Ascunsă cu grijă în spatele marii politici a lui Macron și a încruntării, liberalii mînjiți de neomarxismul lui Ilie Bolojan pot fi, în secret, Regele Eduard al VIII-lea și Wallis Simpson. El a abdicat de la tron în 1936 pentru a putea fi cu Wallis Simpson, o americancă divorțată de două ori. Relația lor a fost una dintre cele mai mari povești de dragoste din istorie. De aici și până la ideea unui pentagon al ”dragostei” cu năbădăi, Bolojan – Nicușor Dan – Maia Sandu – Emmanuel Macron – Soros jr., este, în gândurile oricui, doar la o secundă. Cu observația că despre cum arată ”dragostea” intimă a lui Nicușor, înainte de a se spăla pe cap, nu cred că vor fi prea mulți interesați. Și nici după.
Ascuns cu mare discreție, în spatele personalității politice a d-lui Simion și a partidului d-sale se poate ascunde un Napoleon Bonaparte și o Joséphine de Beauharnais… Napoleon a fost nebunește îndrăgostit de Joséphine, dar relația lor a fost plină de infidelități de ambele părți. Deși s-au căsătorit, Napoleon a divorțat de ea pentru a se căsători cu o femeie care îi putea oferi un moștenitor.
Deasemenea, dl Dacian Cioloș și ”Reper”-ul d-sale pot fi locul ideal să întâlnești un macho ascuns, cu interesante obiceiuri sexuale precum un Richard Burton, dar și femei ca Elizabeth Taylor, actori care au avut o relație legendară și au fost cunoscuți pentru dragostea lor pasională și certurile explozive.
În spatele și în firea ascunsă cu modestie a oricărei pesediste se poate ascunde o Madame de Pompadour, favorita și amanta regelui Ludovic al XV-lea al Franței. Deși relația lor fizică s-a diminuat în timp, ea a rămas confidenta și consiliera lui, având o influență imensă asupra curții franceze.
Dincolo de aparențe, un lider PSD ar putea ascunde o fire puternică
In firea ascunsă a oricărui șef pesedist ar putea fi un aprig bărbat, precum Giacomo Casanova – celebrul seducător, faimos pentru aventurile sale amoroase cu nenumărate femei din întreaga Europă. Era un maestru al seducției și un pasionat iubitor de sex, lăsând în urmă memorii detaliate despre escapadele sale. De aici și până la multiplele amante angajate la stat de marii bărbați care conduc așa-zisa stângă românească, ar putea fi doar un pas!
Oricând, orice guralivă useristă, răgușită de ineptele discursuri la posturile tv de casă, ar putea ascunde o Marilyn Monroe cea care fost implicată în numeroase relații celebre, inclusiv cu președintele John F. Kennedy și fratele său, Robert Kennedy. Farmecul și senzualitatea ei, ca și al useristelor (cam fanate!) au făcut-o, așa cum se întâmplă și cu cele din partidul dnei Lasconi, începând cu ea însăși, un adevărat simbol al dorinței.
Nu mai vorbesc de asprele și frumoasele femei politice din partidul d-nei Șoșoacă. Oricare ar putea ascunde într atrii și ventricule esența Lucreției Borgia, fiica temutului Rodrigo Borgia (Papa Alexandru al VI-lea), Lucrezia a fost cunoscută pentru frumusețea și relațiile sale scandaloase, inclusiv zvonuri despre incest și pasiuni interzise.