Miliardarul Kirk Kerkorian, principalul actionar individual al General Motors, a dezvaluit recent ca doreste o alianta cu Renault si Nissan. De ce ar avea nevoie cel mai mare producator auto mondial de asa ceva? Raspunsul este simplu: pentru ca gigantul din Detroit este in pragul falimentului.
Rezultatele financiare ale General Motors pentru 2005 par spectaculoase. Compania americana a inregistrat, cu 335.000 de angajati, o cifra de afaceri de 192,6 miliarde de dolari, de doua ori mai mult decat PIB-ul Romaniei. In acelasi timp, a inregistrat o pierdere de 10,6 miliarde si datorii la divizia auto de 33 de miliarde (mai mult decat datoria externa a tarii noastre).
Aceasta situatie nu este specifica numai GM, ci mai multor producatori nord-americani, care au cedat in trecut presiunii sindicatelor si au acordat beneficii prea mari angajatilor. Datorita greselilor istorice, mai multi producatori de componente auto au intrat in ultimul timp in faliment.
Asadar, problemelor interne ale GM li se adauga si intrarea in reorganizare judiciara prin faliment a celor mai mari furnizori ai sai: Delphi, Collins&Aikman Corporation, Dana Corporation si Tower Automotive. Desi firmele nu s-au lichidat si incearca sa redevina profitabile, ele pot crea probleme majore GM prin intreruperea furnizarii unor componente sau prin majorari importante de preturi. In plus, General Motors a garantat pentru Delphi unele obligatii financiare, fapt ce ar putea costa producatorul auto, in viitorul apropiat, alte peste 10 miliarde de dolari daca Delphi nu isi va respecta obligatiile fata de terti.
In aceste conditii, este usor de inteles de ce jucatorul numarul unu mondial al pietei auto ar putea avea nevoie de o alianta cu alti producatori.
Dar cine este alianta Renault-Nissan? Aceasta s-a realizat in 1999, cand Renault a achizitionat 44,4% din Nissan cu peste 5,5 miliarde dolari, iar Nissan a cumparat 15% din Renault pentru 2,2 miliarde de dolari. La baza formarii parteneriatului a stat faptul ca ambele firme au inteles ca au mare nevoie una de alta. Nissan, desi avea o buna acoperire globala si ingineri de exceptie, era la un pas de faliment. Cota de piata ii scadea accelerat si unele fabrici lucrau la capacitate de 50%. In schimb, Renault avea lichiditati pe care a fost dispus sa le riste pentru o alianta cu Nissan. Motivul acestei decizii a fost ca Renault vindea circa 85% din productie numai in Europa de Vest si avea o acoperire globala foarte modesta. Inainte de 1990, francezii s-au retras din SUA si din Mexic unde Nissan era activ. In Japonia, Renault vindea intr-un an un numar de masini aproximativ egal cu cel vandut intr-o luna, in prezent, in Romania. Asadar, francezii aveau nevoie de un partener care sa ii ajute sa se dezvolte global.
Renault a salvat Nissan de la faliment, i-a ajutat pe japonezi sa isi imbunatateasca relatiile cu furnizorii si sa se extinda pe anumite piete. In schimb, japonezii i-au ajutat pe francezi pe partea de inginerie, dar si sa se consolideze pe alte piete. Exemplar este beneficiul pe care ambele firme l-au avut in Mexic, unde Nissan avea o fabrica, dar pe care o folosea ineficient, la capacitate de aproape 55%. In anul 2000, Renault a inceput sa produca masini in fabrica japonezilor. Gradul de utilizare a crescut, astfel, la 100%, iar fabrica a devenit profitabila pentru ambele firme. Francezii nu au trebuit sa investeasca foarte mult sa isi faca propria fabrica. In plus, au folosit si canalele de distributie ale japonezilor ca sa vanda masinile in Mexic.
Ambele firme au realizat economii importante prin achizitia in comun de materii prime si prin fabricarea in parteneriat a unor subansamble si platforme de masini. si folosirea in comun a retelelor de dealeri in multe cazuri a fost benefica.
Este inca neclar daca GM ar avea beneficii majore de pe urma alaturarii la alianta Renault-Nissan. Americanii au deja o expunere globala buna si o mare diversitate de modele. Problema lor principala, dupa cum au remarcat si oficialii francezi, este cauzata de lipsa de flexibilitate a sindicatelor in a renegocia niste termeni nefavorabili pentru companie. Cel mai mare castig l-ar putea avea Renault, caruia i s-ar deschide usa la prospera piata nord-americana prin canalele de distributie ale GM. Cele trei companii au anuntat zilele trecute ca vor incepe discutii luna aceasta in vederea determinarii beneficiilor unei posibile aliante. Chiar daca s-ar face alianta, prin care francezii si japonezii ar controla 20% din capitalul GM in schimbul a 3 miliarde USD, aceasta probabil ca s-ar realiza dupa multe luni de negocieri.
9,2 milioane
Acesta este numarul de autovehicule pe care GM, producatorul numarul unu mondial, le-a vandut la nivel global in 2005. Cota sa de piata in lume a fost de 14,2%.
