Detalii de ultimă oră despre documentul prin care Kovesi l-a scos pe Ion Iliescu din dosarul Mineriade

Ion Iliescu

Sursa: INQUAM Photos, Octav Ganea

Noi informații despre dosarul prin care Laura Codruța Kovesi, actualul procuror șef european l-a scos pe fostul președinte Ion Iliescu din dosarul Mineriade. Ce s-ar putea întâmpla cu fostul șef de stat și ce spun judecătorii?

În cursul zilei de miercuri, 17 noiembrie, judecătorii de la Înalta Curte urmau să se pronunțe în legătură cu infirmarea unei rezoluții date de Laura Codruța Kovesi în 2009, pe vremea când era procuror general, prin care îl scotea pe Ion Iliescu de sub urmărire penală în Dosarul Mineriadei.

În acest context, surse apropiate procesului care în momentul de față se judecă în ședință secretă la Înalta Curte, au declarat pentru Ziare.com că, după restituirea la Parchet a celor două dosare în care era inculpat Ion Iliescu – Dosarul Mineriade, din luna decembrie 2020 și Dosarul Mineriadei din luna noiembrie 2021, fostul președinte al României nu mai putea fi urmărit penal.

Potrivit surselor citate acest lucru se întâmplă în contextul în care, pe numele său au fost emise ordonanțe de scoatere de sub urmărirea penală în mandatul de procuror general al Laurei Codruța Kovesi. Astfel, sursele citate spun că în urma restituirii Dosarului Revoluției, șefa Secției de Urmărire penală și Criminalistică (SUPC) din PICCJ, procuror-șef Adriana Denisa Cristodor, a infirmat ordonanțele semnate în mandatul Laurei Codruța Kovesi și a formulat o cerere de redeshidere a urmăririi penale pe numele lui Ion Iliescu pe rolul Înaltei Curți.

Pe de altă parte, judecătorul Mircea Mugurel Șelea de la Înalta Curte a rămas în pronunțare miercuri, cu privire la cererea de redeschidere a urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității reținută în sarcina lui Ion Iliescu, faptă care nu se prescrie.

Ce au descoperit Parchetul General

De menționat este faptul că, din datele publice ale dosarului rezultă că solicitarea SUPC a venit la 24 de ore după ce ICCJ a decis restituirea la Parchet a Dosarului Revoluției, adică pe 11 noiembrie.

Amintim faptul că în urmă cu zece zile, Parchetul General anunța, fără a da însă prea multe detalii, că nu găsește motive de nelegalitate cu privire la inculpații din Dosarul Revoluției, printre care se numără și Ion Iliescu. Mai exact, procurorii spuneau atunci că vor analiza „cu celeritate probele rămase” și vor reface rechizitoriul.

„Încheierea din data de 10.11.2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația PÎCCJ și a hotărât restituirea dosarului către Secția parchetelor militare pentru refacerea rechizitoriului, a avut în vedere unele aspecte considerate neregularități ale rechizitoriului, precum și înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mișcare a acțiunii penale), nu s-a reținut să fie afectată de motive de nelegalitate. Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum și probele rămase câștigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluționării dosarului și refacerii rechizitoriului.

Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reținute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii. În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului (aprilie 2019) și până în prezent, conducerea PÎCCJ și a Secției parchetelor militare au continuat studiul jurisprudenței internaționale actualizate în materia infracțiunilor considerate crime împotriva umanității, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate și pentru a răspunde excepțiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale”, se arată în comunicatul PG din 10 noiembrie.

Cum a scăpat Ion Iliescu

În ceea ce privește ajutorul dat de Kovesi pentru Ion Iliescu, amintim că în perioada în care era procuror general al României, aceasta a semnat două rezoluții de scoatere de sub urmărirea penală a lui Ion Iliescu:

Este vorba despre rezoluția nr. 5147/C/2007, prin care Kovesi infirma soluția de începere a urmăririi penale în dosarul 1122/P/2007, mai exact, Dosarul Mineriadei, dar și de rezoluția nr. 406/C/1147/II/2/2009, prin care aceasta infirma soluția de începere a urmăririi penale dată de procurorul de caz, Dan Voinea, în cauza penală 97/P/1990 Dosarul Revoluției.

În ceea ce privește motivul pentru care Dosarul Mineriadei s-a s-a întors la Parchet, potrivit judecătorului, a fost constatată o neregularitate în rechizitoriu. Totodată, potrivit sursei citate, ”instanţa a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală, respectiv rezoluţii ale Parchetului Militar, printre care şi cea din 9 iunie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu”.

„Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte:

sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990;
sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane (art. 439 alin. (1) lit. a); în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arăta în decizia magistratului, menţinută de un alt complet de la ÎCCJ.
Ads

De asemenea, instanţa a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală, respectiv rezoluţii ale Parchetului Militar, printre care şi cea din 9 iunie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu.

„Dispune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare”, se menţionează în decizia judecătorului.