„– nu face declinarea pronumelui relativ ”care” în aproape nicio frază (”oamenii care i-am întâlnit”);
– folosește ”a” ca articol posesiv universal, și în locul lui ”al, ai, ale, alor”;
– folosește cel puțin 5 tautologii în 10 minute de discurs – și acela planificat anterior (”am conversat și am discutat”)
– din lipsă de relevanță în idei folosește sintagma ”foarte important” cam la fiecare alte trei propoziții;
– în fraze alcătuite din trei propoziții, o leagă pe a treia total întâmplător de logica propoziției principale;
– la fiecare discurs, ne lovește cu deraieri lexicale de tipul ”scrupulos-scrofulos” al lui Caragiale, cu neaoșul lor umor involuntar pe care aproape am ajuns să-l așteptăm în vremurile astea deja prea triste (”protestatari – protestanți”, ”inundații-irigații”, ”decongestionat/deconcesionat”)
– păstrează aceeași tonalitate a glasului și același ritm al vorbirii, indiferent de ideile sau emoțiile exprimate de cuvinte;
– după epuizarea celor 4-5 idei pe care le comunică la început, își construiește celelalte trei sferturi ale discursului repetându-le în exact aceeași formulă, cu ceva mai multe fluturări ale genelor ei de plastic, dar fără nicio tresărire a vocii sau a vreunui mușchi facial,
Într-o țară în care educația se prăbușește, analfabetismul funcțional se lăfăie în statistici, creierele bune pleacă – am ajuns, natural, să avem în fruntea țării emblema tuturor viciilor de gândire și exprimare. Suntem conduși de zombies. Eu nu știu de ce asta nu vă înfurie mai mult decât orice alt pericol care credeți că-i paște pe copiii noștri, ” acuză Oana Moraru, directoarea și fondatoarea unei școli private din Călărași, potrivit Știripesurse.ro.
