Foaia de parcurs adoptată de cei 19 membri ai zonei euro menţionează că nu va fi suficient ajutorul oferit prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), Grecia urmând să fie nevoită, din luna martie 2016, să apeleze şi la asistenţa tehnică şi financiară a FMI.
De asemenea, înainte ca instituţiile creditoare să-şi dea acordul final asupra unui nou program de ajutor financiar, Grecia va trebui să adopte rapid o serie de legi privind reforme imediate. Astfel, guvernul de la Atena are termen până miercuri să decidă asupra creşterii TVA şi să adopte actele normative privind reforma sistemului de pensii, independenţa oficiului naţional de statistică şi crearea unei autorităţi fiscale. Apoi, până cel târziu pe 22 iulie, trebuie adoptate codul de procedură civilă pentru a înlesni activitatea justiţiei şi să fie transpusă în legislaţia greacă directiva privind restructurarea şi dizolvarea instituţiilor de credit.
Abia după ce aceste schimbări legislative urgente vor fi realizate, guvernele statelor din zona euro vor putea mandata instituţiile – CE, BCE şi MES – să negocieze cu Grecia un nou 'memorandum de înţelegere', care să grupeze condiţiile unui al treilea program de asistenţă financiară.
Pe de altă parte, ultimele reforme propuse de guvernul grec vor trebui consolidate şi completate cu măsuri precum: aplicarea clauzei deficitului zero, deschiderea sporită a pieţelor prin măsuri care merg, de exemplu, de la orarele centrelor comerciale şi până la regimul proprietăţii farmaciilor şi brutăriilor, privatizarea operatorului reţelei de electricitate, modernizarea sistemului de negocieri colective şi flexibilizarea pieţei muncii sau eliminarea interferenţelor politice în sistemul de guvernare al entităţilor financiare.
Guvernul Tsipras a acceptat şi constituirea unui fond în care vor fi transferate 'active de valoare' pentru a fi privatizate sau rentabilizate. Fondul va fi stabilit în Grecia – nu în Luxemburg, cum s-a propus iniţial – şi va fi gestionat de autorităţile greceşti, dar 'sub supravegherea instituţiilor europene'. Veniturile obţinute în urma vânzării sau rentabilizării acestor active vor fi folosite pentru rambursarea noilor împrumuturi acordate Greciei prin intermediul MES, până la valoarea de 50 de miliarde de euro.
Autorităţile de la Atena s-au angajat de asemenea să înainteze, până pe 20 iulie, o primă propunere de restructurare şi depolitizare a administraţiei şi de reducere a costurilor cu funcţionarea acesteia.
În plus, toate proiectele de lege în domenii relevante vor trebui discutate cu instituţiile europene înainte de a fi trimise parlamentului grec, iar toată legislaţia greacă ce contravine acordurilor semnate cu creditorii internaţionali va trebui revizuită, cu excepţia legii privind 'criza umanitară' provocată de sosirea masivă a imigranţilor clandestini.
În schimbul acestor concesii, partenerii europeni au acceptat că nevoile financiare ale Greciei sunt cuprinse între 82 şi 86 de miliarde de euro şi au recunoscut necesitatea urgentă a unei finanţări de 7 miliarde de euro până pe 20 iulie şi a încă 5 miliarde de euro până la jumătatea lui august.
Având în vedere situaţia dramatică a băncilor greceşti, acordul include şi o rezervă cuprinsă între 10 şi 25 de miliarde de euro pentru operaţiunile de recapitalizare sau de lichidare.
Partenerii europeni au recunoscut de asemenea existenţa 'unei serioase preocupări faţă de sustenabilitatea datoriei' şi promit să ia în considerare, dacă va fi necesar, 'măsuri adiţionale', cum ar fi prelungirea scadenţelor, dar au precizat că o nouă ştergere a datoriei externe a Greciei 'nu este posibilă'.
Pentru a susţine creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă, Comisia Europeană va oferi în următorii 3-5 ani asistenţă guvernului grec în vederea utilizării eficiente a 35 de miliarde de euro din fondurile europene. De asemenea, executivul comunitar va aloca imediat un miliard de euro pentru impulsionarea investiţiilor în Grecia.
Premierul Alexis Tsipras se va întâlni începând de luni după-amiază cu liderii principalelor formaţiuni politice pentru a obţine aprobarea acestui acord de către parlamentul de la Atena. Dar el pare să întâmpine o opoziţie chiar în interiorul propriului partid Syriza (stânga radicală), mai mulţi membri ai guvernului său afirmând deschis că se opun unor noi măsuri de austeritate.
AGERPRES
