Ministerul de Finanţe a publicat joi seara proiectul privind bugetul României pentru 2019. PIB-ul ţării este planificat la 1.022.500 milioane lei (217,4 miliarde euro), faţă de o estimare de 949.600 milioane lei (circa 202 miliarde euro) anul trecut.
Proiectul a fost construit pe baza următorilor indicatori economici: o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o rată a șomajului înregistrat la sfârșitul anului de 3,2%.
Ministerul de Finanţe estimează un număr de 287.000 şomeri la sfârşitul anului şi un număr mediu de 6,655 milioane salariaţi.
În cea mai mare parte, cresc alocările pentru instituţii, însă în câteva cazuri, potrivit proiectului, vor fi tăiate fondurile alocate.
Ministerele care vor primi bani mai puţini decât anul trecut sunt:
– Ministerul Energiei: 250.024 mii lei (-13%)
– Ministerul Comunicaţiilor: 261.472 mii lei (-20,2%)
– Ministerul pentru Mediul de Afaceri: 652.161 mii lei (-28,9%)
– Ministerul de Finanţe – acţiuni generale: 26.086.646 mii lei (-1,3%)
Guvernul taie cu peste o treime şi banii pentru biserici. Astfel, proiectul de buget de stat pe 2019 prevede reducerea cu 33,86%, faţă de execuţia preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susţinerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocaţi pentru construirea şi întreţinerea lăcaşelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei. În 2017, în acest scop s-au cheltuit de la buget doar 70,26 milioane lei.
Contribuţia statului la salarizarea personalului clerical creşte cu peste 12% anul acesta, de la 574,744 în 2018 la 643,84 milioane lei, după ce fusese de 475,648 milioane lei în 2017. În schimb, nu a fost prevăzută nicio sumă pentru subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate ale personalului monahal al cultelor recunoscute în România, subvenţie care anul trecut s-a ridicat la 480.000 lei.
De asemenea, proiectul bugetului pe 2019 prevede şi tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), de la o execuţie preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% faţă de 2017. Cheltuielile de personal, care ocupă cea mai mare pondere în bugetul instituţiei, sunt prevăzute în bugetul pe 2019 în scădere cu 2,63% faţă de 2018, la 156,9 milioane lei. Cele cu bunuri şi servicii sunt menţinute la nivelul execuţiei de anul trecut, de 12,24 milioane lei.
Cheltuielile de capital, destinate investiţiilor, scad însă dramatic, cu aproape 70%, de la 4,4 la doar 1,35 milioane lei.
Bugetul DIICOT suferă o tăiere şi mai mare în acest an, de 13,42% faţă de execuţia preliminată pe 2018, respectiv de la 183,89 la 159,21 milioane lei. Asta după ce, anul trecut comparativ cu 2017, cheltuielile DIICOT au crescut cu 11,6%.
În anul 2019 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt:
Susținerea investițiilor publice – prin alocarea a 46,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,57% din PIB.
Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează:
- Programul Național de Dezvoltare Locală: 2,5 miliarde lei;
- Programul de interes public și social derulat de Compania Națională de Investiţii: 1,1 miliarde lei
- investiții ale operatorilor din industria de apărare 0,2 miliarde lei;
- investiții în infrastructura de transport: 5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanțate din fonduri europene
- investiții în domeniul apelor: 0,4 milioane lei.
Sănătatea – suma alocată acestui domeniu, a fost majorată cu circa 5 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creștere de 12% (exclusiv subvenția de echilibrare), atât în bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiții și echipamente în spitale, în special pentru achițizia de incubatoare și ecografe și 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD achiziției de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie.
Educație – s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, circa 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creșterilor salariale, pentru investiţii (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finanțate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea şcolilor cu table interactive.
De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învăţâmăntul preuniversitar.
În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru aparare, conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO.
Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019 – ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat.
În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei.
S-au alocat în bugetele instituţiilor publice suma de 318,8 milioane de lei pentru finanţarea acţiunilor aferente Preşedinţiei Consiliului UE.
Cele mai mari ponderi în PIB le au:
- Cheltuielile cu asistența socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se mențin la aceeași pondere ca şi în anul 2018);
- Cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB;
- Cheltuielile cu bunuri și servicii – estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creștere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;
- Cheltuielile cu investițiile – preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57 % din PIB), în creștere cu 12,5 miliarde lei față de 2018.
- Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice – estimate la 13,5 miliarde lei, au o pondere mai redusă în PIB de 1,3% în anul 2019 față de 1,4% în anul 2018.
Ce bani primesc instituţiile:
– SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI: 2.227.539 mii lei (+ 64,8%)
– MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE: 30.829.261 mii lei (+46,7%)
– MINISTERUL TRANSPORTURILOR: 11.661.614 mii lei (+54,9%)
– MINISTERUL SĂNĂTĂȚII: 9.485.561 mii lei (+64,6%)
– MINISTERUL AFACERILOR INTERNE: 18.467.209 mii lei (+21,5%)
– MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE: 22.764.073 mii lei (+15%)
– MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE: 2.271.885 mii lei (+183%)
– MINISTERUL APARARII NATIONALE: 18.125.001 mii lei (+6,6%)
– MINISTERUL ECONOMIEI: 620.356 mii lei (+162,9%)
– MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE: 25.589.966 mii lei (+2,1%)
– MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE: 5.429.953 mii lei (+10,3%)
– MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE: 5.523.500 mii lei (+3,1%)
– MINISTERUL TURISMULUI: 48.874 mii lei (+32,9%)
– MINISTERUL PUBLIC: 1.285.784 mii lei (+3,1%)
– AVOCATUL POPORULUI: 23.532 mii lei (+31,6%)
– ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA: 55.421 mii lei (+4,1%)
– AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE: 22.554 mii lei (+15,6%)
– CAMERA DEPUTATILOR: 446.000 mii lei (+9,7%)
– SENATUL ROMANIEI: 210.000 mii lei (+9,3%)
– SERVCIUL ROMAN DE INFORMATII: 2.444.385 mii lei (+4,8%)
– SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE: 604.149 mii lei (+69,5%)
Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2018 este de 34,9 % din PIB, iar pe termen mediu (2019 – 2021) se va situa sub 40% din PIB, nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht .
Pentru anul 2019 se estimează un nivel al datoriei guvernamentale brute de 35,3%.
În anul 2017 România se situa pe locul 5 printre statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, cu o valoare a datoriei publice în PIB de 35,1%, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul zonei Euro (88,9% din PIB) și Uniunii Europene (83,2% din PIB ).
Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit 2,3 % din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.
Alocări record pentru bugetele locale
- 11,1 miliarde lei se alocă din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, cu 5,4 miliarde lei, respectiv 95%, mai mult decât s-a alocat în anul 2018. Această sumă se adaugă la veniturile proprii ale unităţilor administrativ teritoriale care se vor încasa în anul 2019 precum şi excedentele acumulate până la sfârșitul anului 2018, în valoare de 13,1 miliarde lei dar și sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate, adică 2,3 miliarde lei.
- 100% din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat se repartizează bugetelor locale, respectiv 22,2 miliarde de lei, comparativ cu 71,5% (15 miliarde de lei) cât s-a repartizat în anul 2018;
- 10,9 miliarde de lei – totalul subvențiilor de la bugetul de stat care se alocă prin bugetele unor ministere pentru investiții (PNDL, spitale, școli, cofinanţate proiecte finanţate din fonduri europene, turism, mediu, etc.) şi asistenţă socială şi din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;
- La fundamentarea sumelor alocate bugetelor locale s-au avut în vedere asigurarea:
- la Consiliile Județene – minim 400 lei/locuitor la nivelul județului, comparativ cu 250 lei/locuitor în anul 2018,
- la municipii (cu excepția Municipiului Bucureşti), oraşe, comune – 1.200 lei/locuitor, comparativ cu 750 lei/locuitor în anul 2018. De asemenea s-au stabilit plafoane minime de 2 milioane lei la comune, față de 1 milion de lei în anul 2018, 6 milioane lei la orașe, comparativ cu 3 milioane lei în anul 2018 și 20 milioane lei la municipii, de la 5 milioane lei în anul 2018.
- La Municipiul Bucureşti – minim 1.450 lei/locuitor;
- La Sectoarele Municipiului Bucureşti – minim 1.350 lei/locuitor.
- Finanţarea integrală din bugetul local a cheltuielilor de asistenţă socială aferente protecţiei copilului şi persoanelor cu handicap, precum şi contribuţiile pentru personalul neclerical, în sumă de 6,3 miliarde lei.
Astfel, totalul sumelor care se alocă din veniturile bugetului de stat şi din subvenţii sunt de 46,6 miliarde lei, cu 22,4% mai mari decât cele alocate în anul 2018 ceea ce reprezintă 60,5% din totalul veniturilor bugetelor locale.