Mulţi credeau că e o simplă coincidenţă vestea accidentului aviatic din Iran, petrecut miercuri dimineaţa, într-un moment de maximă tensiune geopolitică şi militară şi doar la câteva ore după riposta Gărzilor Revoluţionare iraniene la uciderea de către armata SUA a comandantului Forței Quds, generalul Qassem Suleimani. Teheranul refuză să predea cutiile negre ale aeronavei şi afirmă că incidentul nu are legătură cu situaţia tensionată din zonă, însă experţii în aviaţie susţin altceva.
În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi la puţin timp după tirurile cu rachetă ale Teheranului asupra a două baze din Irak care adăpostesc trupe americane, un avion Boeing 737 al unei companii ucrainene, cu 176 de persoane la bord, s-a prăbușit miercuri, la doar trei minute după ce a decolat de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran, capitala Iranului.
Potrivit serviciului de monitorizare a zborurilor FlightRadar24, zborul PS752 a decolat la ora locală 06:10 (02:40 GMT) de pe aeroportul Imam Khomeiny din Teheran cu destinaţia aeroportul Boryspyl din Kiev. Aeronava s-a prăbuşit pe un teren la aproximativ 45 km nord-vest de aeroport.
Aeronava era în funcţiune de trei ani, iar specialiştii spun că este puţin probabil să fi avut o defecţiune. Experţii citaţi de publicaţia „The Sun” susţin că imaginile cu bucăţi din epava dezmebrată arată că există semne clare că aeronava a fost atinsă de proiectile, având găuri inexplicabile în diferite zone. În fapt, fuselajul şi aripile sunt acoperite cu mici găuri care nu puteau proveni de la flăcările care au cuprins avionul.
Expertul în aviaţie Julian Bray a punctat faptul că modul în care s-a prăbuşit aeronava nu se poate datora unei defecţiuni la motor şi este destul de neobişnuit ce s-a găsit la locul accidentului”.
Cu toate acestea, oficialităţile de la Teheran susţin că este vorba de un simplu accident. „Principala cauză ce a dus la prăbușirea aparatului de zbor a fost reprezentată de un incendiu care a izbucnit la unul dintre motoare”, anunţa Qassem Biniaz, purtătorul de cuvânt al Ministerului ianian al Transporturilor, citat de Reuters.
Prudenţă la Kiev
La scurt timp după aflarea informaţiei, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a revenit de urgenţă la Kiev şi a format o celulă de criză. Într-o primă reacție, el a declarat că Ucraina încearcă să stabilească circumstanţele producerii accidentului aviatic produs în Iran.
După o întâlnire cu reprezentanţi ai guvernului, şeful executivului a decis trimiterea în Iran a unei echipe de experţi pentru a investiga circumstanţele prăbuşirii avionului de linie Boeing 737-800. „Prioritatea noastră este stabilirea adevărului şi a celor care se fac responsabili de această teribilă catastrofă”, a subliniat preşedintele ucrainean.
Deocamdată, Kievul manifestă prudenţă cu privire la cauzele accidentului aerian din Teheran, cel mai mare dezastru aerian din istoria recentă a ţării şi cere să fie aşteptate rezultatele oficiale ale anchetei, pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor regionale. Anterior, Zelenski a avertizat împotriva oricăror speculaţii: „Cer cu fermitate ca toţi să se abţină de la orice speculaţii şi versiuni neverificate cu privire la catastrofa aeriană până la publicarea informaţiilor oficiale”, notează Zelenski într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În mesaj, premierul ucrainean a mai precizat că a încredinţat procurorului general ucrainean deschiderea unei ‘proceduri penale’ pentru investigarea acestei catastrofe aeriene. „Va fi creată o comisie de anchetă compusă din reprezentanţi ai serviciilor de securitate şi servicii specializate responsabile de aviaţia civilă. Independent de concluziile privind cauzele catastrofei din Iran, navigabilitatea întregii flote aeriene civile va fi verificată, menţionează Zelenski, adăugând că toate ipotezele privind catastrofa aeriană vor fi examinate.
Potrivit Agerpres, Ucraina şi Iranul au convenit să îşi coordoneze eforturile pentru clarificarea ‘teribilei catastrofe aeriene’, a scris pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Vadim Pristaiko, după o convorbire telefonică cu omologul său iranian, Mohamad Javad Zarif.
Eroarea de pilotaj, puţin probabilă
La rândul său, compania UIA a anunţat suspendarea tuturor zborurilor către Iran până la clarificarea detaliilor accidentului. La scurt timp, autorităţile de la Kiev au emis aceeaşi interdicţie pentru toate companiile aeriene ucrainene. Însă compania care opera zborul a negat că accidentul ar fi putut fi cauzat de o eroare umană.
„Potrivit datelor noastre, avionul avea o altitudine de 2.400 de metri (înainte de prăbuşire). Posibilitatea unei erori a echipajului este minimă”, a declarat vicepreşedintele companiei, Igor Sosnovski, în cadrul unei conferinţe de presă. El a mai spus că piloţii ucraineni ai avionului erau profesionişti experimentaţi cu numeroase ore de zbor fiecare. Conform acestuia, avionul a fost fabricat în 2016 şi ultima revizie tehnică a avut-o cu două zile înainte de zborul fatidic.
Mulţi pasageri ai zborului PS752 urmau să îşi continue călătoria în ţări europene şi America de Nord. La bordul avionului Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines se aflau 82 de iranieni, 63 de canadieni, 11 ucraineni (doi pasageri şi nouă membri ai echipajului), zece suedezi, patru afgani, trei germani şi trei britanici, potrivit informaţiilor furnizate de oficialii de la Kiev.
Între timp, mai multe companii aeriene internaționale au hotărât să evite spațiul aerian din Iran. Este vorba despre Singapore Airlines, Taiwan EVA Air, Malaysia Airlines, Ukraine International Airlines, Lufthansa şi Air France.
Canada solicită anchetă neutră
În contextul în care Canada a rupt relaţiile diplomatice cu Iranul în 2012, premierul Justin Trudeau a declarat miercuri că guvernul său se va adresa partenerilor internaţionali pentru a se asigura că accidentul aviatic din Iran, în care au murit 176 de persoane, printre care 63 de cetăţeni canadieni, va fi investigat temeinic, transmite Reuters.
„Guvernul nostru va continua să lucreze îndeaproape cu partenerii săi internaţionali pentru a asigura că această prăbuşire va fi investigată în amănunţime, şi că întrebările canadienilor vor primi răspuns”, a afirmat Trudeau într-un comunicat, după ce le-a transmis condoleanţe familiilor şi prietenilor victimelor. Trudeau a mai spus că guvernul său se află în contact cu cel al Ucrainei şi discută cu autorităţile relevante şi cu partenerii internaţionali.
Accidente aviatice care au avut loc în lume în 2019
27 decembrie – Un avion al companiei Bek Air cu 95 de pasageri şi cinci membri ai echipajului la bord s-a prăbuşit în apropierea oraşului Almaty, în Kazahstan, înregistrându-se cel puţin nouă morţi, potrivit autorităţilor din această ţară situată în Asia Centrală. Guvernul şi conducerea aeroportului din Almaty au făcut cunoscut faptul că serviciile de urgenţă fac investigaţii la locul accidentului. Comitetul aviaţiei a anunţat că suspendă toate zborurile cu acest tip de aparat până la finalizarea unei anchete.
24 noiembrie – Şaptesprezece persoane au murit, după ce un avion de mici dimensiuni s-a prăbuşit la scurt timp după ce a decolat în estul Republicii Congo. Avionul turbopropulsor Dornier-228, care s-a prăbuşit peste un cartier populat din oraşul Goma, în estul Congo, aparţinea companiei private congoleze Busy Bee.
10 octombrie – Un avion-cargo de tip Antonov-72, care asigura logistica unei deplasări a preşedintelui congolez Félix Tshisekedi în estul Republicii Democratice Congo şi care se îndrepta spre capitala Kinshasa, s-a prăbuşit într-o pădure din Maniema şi s-a rupt după aterizare. Toţi cei opt oameni aflaţi la bordul avionului au murit.
15 septembrie – Cel puţin 7 persoane au murit şi alte 3 au fost rănite, în urma prăbuşirii unui avion de mici dimensiuni deasupra unui cartier din oraşul Popayan, situat în sud-estul Columbiei.
1 septembrie – Un avion Beechcraft BE-350 de mici dimensiuni folosit pentru evacuări medicale s-a prăbuşit în Filipine, în staţiunea privată Agojo din satul Pansol. Toate cele nouă persoane aflate la bord au murit.
25 august – Şapte persoane, dintre care doi minori, au murit în urma unei coliziuni între un elicopter şi un avion ultrauşor, în insula spaniolă Mallorca. Accidentul a avut loc în municipiul Inca.
27 iunie – Doi piloţi au murit şi şapte pasageri au fost răniţi, după ce un avion Antonov An-24 a efectuat o aterizare de urgenţă pe un aeroport regional din republica autonomă rusă Buriatia, în Siberia. Avionul efectua o legătură între Nijneangarsk şi Ulan-Ude, capitala regională, iar la bord se aflau 46 de persoane, inclusiv patru membri ai echipajului.
21 iunie – Nouă persoane au murit în urma prăbuşirii unui avion de agrement în nordul arhipelagului american Hawaii. Aparatul de zbor, un King Air cu două motoare, folosit pentru transportul de paraşutişti, s-a prăbuşit la decolare în apropiere de aerodromul Dillingham Airfield, pe insula Oahu.
6 mai – Toate cele 14 persoane aflate la bordul unui avion privat – un Bombardier Challenger 601- au murit, în urma prăbuşirii aparatului de zbor în nordul Mexicului. Avionul decolase de la Las Vegas, SUA, şi se îndrepta spre Monterrey, statul mexican Nuevo Leon.
5 mai – Un avion al companiei ruse Aeroflot a luat foc în zbor, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Şeremetievo din Moscova, aeronava fiind nevoită să aterizeze de urgenţă, cuprinsă de flăcări. Aparatul de zbor rusesc, un Suhoi Superjet-100, tocmai decolase cu destinaţia Murmansk (nord), când a fost anunţat un incendiu la bord. Accidentul s-a soldat cu 41 de morţi, din totalul celor 78 de pasageri şi membri ai echipajului aflaţi la bordul avionului.
10 martie – Un avion Ethiopian Airlines, care efectua Zborul ET 302 între Addis Abeba şi capitala Kenyei, Nairobi, s-a prăbuşit lângă oraşul Bishoftu, la aproximativ 50 de kilometri sud-est de Addis Abeba. Niciuna dintre cele 157 de persoane aflate la bordul avionului nu a supravieţuit.
25 ianuarie – O coliziune aeriană între un elicopter şi un mic avion de turism, produsă deasupra Alpilor italieni, a provocat decesul a şapte persoane. Accidentul a avut loc în apropiere de gheţarul Rutor, în Valea Aosta, la circa 80 km nord-vest de Torino.