Statul grec și-a exercitat opțiunea "put" (adică a obligat investitorul să-i cumpere pachetul de acțiuni). În cazul în care în contractul de privatizare era prevăzută opțiunea "call", atunci investitorul putea să își exercite dreptul de a cumpără, dar fără să fie obligat.
După transferul acestor acţiuni, statul grec va mai deţine doar 10% plus o acţiune în timp ce grupul german Deutsche Telekom va deţine 40% plus o acţiune din drepturile de vot la OTE.
Preluarea acestui pachet de 10% nu va consolida controlul pe care Deutsche Telekom îl exercită la OTE. În conformitate cu un acord al acţionarilor convenit în 2008, participaţia guvernului trebuie să scadă sub 10% pentru ca statul grec să-şi piardă drepturile de veto pe care le deţine în managementul companiei.
Restul de 50% din acţiunile OTE sunt deţinute de investitori internaţionali şi acţionari instituţionali din Grecia.
În 2008, Deutsche Telekom AG a cheltuit 3,8 miliarde de euro pentru a prelua un pachet de 30% din acţiunile OTE şi dispunea, de asemenea, de o opţiune pentru a prelua un alt pachet de 10%, opţiune pe care o putea activa până în luna decembrie 2011.
Hellenic Telecommunications Organization SA, OTE Group, cel mai mare grup de telecomunicaţii din Europa de Sud-Est, deţine 54,01 la sută din Romtelecom. Divizia sa de telefonie mobilă, Cosmote, este prezentă pe piaţa românească prin Cosmote România, societate deţinută de grupul OTE, prin Romtelecom (30 la sută din acţiuni) şi Cosmote Grecia (70 la sută din titluri).
OTE este prezent și pe piața din România, prin Romtelecom. Statul român a încercat să vândă grupului grec participația minoritară pe care o mai deține la Romtelecom, însă OTE nu a dorit să facă nicio ofertă. Ținând cont de faptul că privatizarea Romtelecom a fost făcută în urmă cu 13 ani, contractul de privatizare nefiind făcut public, este probabil ca statul român să nu aibă "put option".
SURSA: Agerpres
