Instituții de specialitate din Germania și Franța au depistat deja la sfârșitul lui septembrie ruteniu-106 radioactiv în atmosferă. Autoritatea germană pentru protecția de radioactivitate a informat direct autoritățile ruse, dar nu a primit niciun răspuns, potrivit Ministerului federal al Mediului. Institutul francez pentru Securitate Nucleară (IRSN) estimează că a fost vorba de între 100 și 300 de terabecquereli de ruteniu-106: o cantitate considerată dăunătoare.

De abia pe 21 noiembrie serviciul meteorologic rus „Roshydromet” a confirmat o creștere semnificativă a nivelului de ruteniu în mai multe regiuni ale Rusiei, în special în Uralul de sud. Potrivit Kremlinului, nu a fost raportat însă niciun accident nuclear care ar fi dus la o creștere a radioactivității.

Rașid Alimov de la „Greenpeace Russia” e sigur că nivelul crescut de ruteniu-106 nu a fost cauzat de un accident într-un reactor nuclear, pentru că în acest caz ar fi ajuns și alte elemente radioactive în atmosferă. El consideră că e vorba de un alt tip de accident nuclear, care s-ar fi putut produce, de exemplu, la depozitarea deșeurilor nucleare.    

Sursa e „99 la sută clară”

Pe baza datelor furnizate de instituțiile europene și de meteorologii ruși se poate localiza posibila sursă a ruteniului-106: satul Argaiaș din Uralul de Sud. Exact acolo s-a depistat o concentrare de ruteniu-106 de 986 de ori mai mare decât în lunile precedente. În apropiere se află uzina de procesare Maiak, unde sunt produse componente pentru arme nucleare. Uzina ține de agenția rusă pentru energie atomică Rosatom, care a declarat pentru DW că nu au existat incidente care să fi dus la eliberarea de substanțe radioactive.  

Sursa eliberării de ruteniu-106 e „99 la sută clară”, a declarat pentru DW Nadejda Kutepova, fosta directoare a organizației rusești pentru protecția mediului „Planeta speranței”. Ea a observat uzina Maiak timp de mai mulți ani și a scris despre problemele ecologice ale instituției. Din 2015 locuiește în Franța, unde a primit azil politic în urma represaliilor din Rusia. 

 

Experta presupune că ruteniul-106 a fost eliberat între 25 și 26 septembrie într-o facilitate de vitrificare, unde sunt prelucrate deșeuri radioactive. Uzina Maiak a declarat pe 21 noiembrie că nu produce ruteniu și nu e sursa particulelor radioactive măsurate în aer. „Uzina nu produce ruteniu-106, dar substanța se formează în urma activităților din facilitatea de vitrificare”, spune Kutepowa.

Informații insuficiente

Potrivit declarațiilor activistei pentru protecția mediului, Maiak a primit pentru prima dată recipiente de tip nou și un nou combustibil radioactiv pentru prelucrare tocmai în zilele în care a fost măsurat ruteniul în atmosferă. Kutepova crede că folosirea unui nou cuptor a creat probleme, declarând că Maiak a semnat un contract de furnizare a unui cuptor în 2015 cu o firmă insolventă. Cuptorul a fost ridicat după concedierea angajaților firmei. În plus, nu e clar dacă acest cuptor a intrat în funcție sub controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEO). Nadejda Kutepova e convinsă că ruteniul-106 e dăunător pentru oameni – la fel ca orice eliberare de substanțe radioactive. 

Maiak e cea mai veche uzină de prelucrare a substanțelor radioactive din perioada sovietică. În istoria ei s-au succedat accidentele, dar acestea au fost ținute sub tăcere. Seria de incidente grave a început cu o explozie în 1957 ce depășește chiar și catastrofa de la Cernobâl în ceea ce privește eliberarea de radionuclee în atmofersă, a declarat Anna Vero Wendland. Experta se ocupă de așa-numitele orașe închise din Europa de Est, care găzduiesc centrale nucleare. Adevărul despre tragedia din 1957 s-a aflat – cel puțin parțial – de abia în perioada lui Gorbaciov. Și acum, în cazul ruteniului-106, informațiile furnizate de autorități sunt insuficiente, deplânge Wendland. 

Organizația Greenpeace Russia critică, la rândul ei, lipsa informațiilor. „Faptul că a fost măsurat ruteniu arată că undeva s-a produs o eliberare (de substanțe radioactive, nota redacției) neintenționată”, spune expertul Rașid Alimov de la Greenpeace. Organizația îndeamnă procuratura din Rusia să investigheze o posibilă mușamalizare a unui accident nuclear. În plus, trebuie clarificat dacă sistemul de supraveghere al radionucleelor în atmosferă e capabil să depisteze incidentele: „Dacă sursa nu poate fi identificată în acest caz, ne confruntăm cu întrebarea dacă se poate reacționa la accidente nucleare”, explică Alimov.