În ultima vreme, Turcia n-a prea demonstrat că doreşte să devină parte a Uniunii Europene, ale cărei valori le împărtăşeşte şi pe care s-a angajat să le respecte pentru a se putea integra. Derapajele Guvernului de la Ankara au generat nemulţumiri la Bruxelles şi în alte capitale europene.

Cu toate acestea, comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, este de părere că negocierile cu Turcia vor merge mai departe. Printre altele, la disponibilitatea Bruxelles-ului de a continua discuţiile cu Ankara ar fi contribuit eforturile de reconciliere cu comunitatea kurdă şi acordul privind liberalizarea vizelor, menit să faciliteze deplasarea turcilor în spaţiul european. Mai mult, Füle a lăudat "străduinţa autorităţilor şi a poporului turc în faţa valului de refugiaţi sirieni, peste un milion la număr."

Totodată, însă, comisarul Füle se arată îngrijorat de noua evoluţie politică a Turciei. Odată cu deschiderea unor noi capitole de aderare, el a transmis un semnal în vederea continuării negocierilor pentru extindere: "Turcia este un partener strategic foarte important pentru UE, nu numai în comerţ şi economie, ci şi în politica privind migraţia sau în domeniul securităţii, datorită poziţiei sale geografice."

Deschiderea unor noi capitole

În ciuda încurajărilor venite din partea comisarului pentru Extindere, Turcia n-ar trebui să-şi facă iluzii că aderarea ar putea fi aproape. Viitorul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat încă dinaintea nominalizării sale la această funcţie că, în următorii cinci ani, Uniunea Europeană nu va accepta niciun nou membru.

"În aceste condiţii cum ar mai putea fi motivată conducerea de la Ankara?", a fost întrebat comisarul european Füle de către membrii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Răspunsul său: vor trebui purtate negocieri pe marginea capitolelor de aderare 23 şi 24, referitoare la justiţie şi drepturi fundamentale.

Turcia va trebui să se pună la punct tocmai la aceste capitole, se menţionează în raportul CE. Numărul impresionant de poliţişti, avocaţi şi judecători concediaţi în ultimele luni îngrijorează Bruxelles-ul. Şi nici cenzurarea internetului nu e pe gustul europenilor.

Elmar Brok

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Elmar Brok (CDU), consideră că liderii de la Ankara ar trebui să asigure independenţa Justiţiei – parte centrală a unei democraţii funcţionale.

Brok are îndoieli în privinţa Turciei de la protestele din Istanbul, din vara anului 2013. Politica şi stilul de guvernare ale lui Recep Tayyip Erdogan, acum un an premier, în prezent preşedinte, au generat aceste îndoieli. "Cu cât Erdogan se află mai mult la putere, cu atât devine mai autoritar, decide de unul singur şi nu acceptă nicio opoziţie", afirmă Brok.

Comisia Europeană este de părere că perspectiva aderării Turciei ar putea stimula ţara în procesul de reformare. Dialogul politic cu Turcia ar trebui folosit inculsiv în scopul anihilării organizaţiei teroriste "Statul Islamic", a adăugat comisarul european Füle.

Cine are nevoie de cine?

Turcia pare a fi conştientă de importanţa sa pentru comunitatea europeană. "Uniunea are nevoie de Turcia", a afirmat Erdogan la începutul acestui an în cadrul unei vizite la Berlin. Ţara sa este o punte către Orientul Mijlociu şi nordul Africii, iar relaţiile cu popoarele turcice şi cu Balcanii sunt bune. Integrarea Turciei în UE ar putea însemna liniştea şi stabilitatea întregii regiuni. "Un viitor fără Turcia n-ar fi posibil", a mai spus Erdogan.

Următoarea rundă de negocieri cu Guvernul de la Ankara va arăta dacă Uniunea Europeană îşi va apăra valorile şi va obliga Turcia să se adapteze standardelor comunităţii sau dacă ea însăşi se va transforma puţin câte puţin, odată cu integrarea câte unui nou membru – spunea un europarlamentar. În 2023, Republica Turcia va împlini 100 de ani de existenţă. Până atunci, Ankara şi-a propus să fie acceptată în Uniunea Europeană.