Este cel mai potrivit moment pentru experţi să îşi prezinte soluţiile. Teoriile lor sunt însă intens criticate. Puţini mai sunt cei care cred în refacerea pieţelor fără intervenţii externe. Lipsa unor soluţii viabile venite din partea economiştilor faimoşi duce la dispute chiar printre reprezentanţii breslei, scrie Deutsche Welle.

Thomas Straubhaar, şeful Institutului pentru Economie Mondială (HWWI) din Hamburg, pune la îndoială chiar principiile pe care se bazează analiştii economici: "Probabil că acesta este cel mai important mesaj al teoriei mele: în economie nu există nici o lege universal valabilă, care să se aplice precum în fizică. Aşa stând lucrurile, nu ar trebui să încercăm să tratăm problemele complexe cu reţete patentate.  Cum ar fi de exemplu: dacă Grecia părăseşte Zona Euro, atunci nimic nu ar mai sta în calea salvării spaţiului de circulaţie a monedei unice." Ştiinţa ar putea prezenta procesele decizionale, efectele unor anumite comportamente, avanetajele şi dezavatajele pe care acestea le implică, costurile şi utilitatea unor decizii. Pe scurt, "da" analizelor, deşi ştiinţa are graniţe atunci când faptele sunt luate sub lupă.

Thomas Straubhaar explică: "Ştiinţa poate demonstra ce comportamente duc la diverse efecte. Dar cred că interpretarea geberează dileme şi atunci nu mai avem de-a face cu o analiză pură, universal-valabilă". Consecinţele logice pentru Straubhaar: economiştii ar trebui să fie mult mai atenţi când se reped să prezinte soluţii pentru probleme complexe. În situaţia actuală nu există reţete general-aplicabile privind salvarea monedei unice. Mai mult chiar, trebuie cântărite opţiunile posibile. Misiunea principală a analiştilor ar trebui să fie, după părerea lui Straubhaar, ajutarea politicienilor în luarea deciziilor. Ceva mai departe cu critica faţă de actualele concepte economice merge economistul, managerul de fonduri şi autorul Max Otte.

În cartea sa "Vine Crash-ul", publicată în 2006, el a prevăzut actuala criză globală. Otte nu crede că oamenii de ştiinţă, cu al lor bagaj de cunoştiinţe academice, pot influenţa în vreun fel mersul economiei. Din contră: "În acest moment, ei a contribuit la starea de confuzie. Nu au avertizat asupra crizei şi acum ne bombardează cu aprecieri şi soluţii contradictorii. Tagma oamenilor de ştiinţă accenteuază şi mai mult criza".

Otte se înscrie astfel în corul criticilor care consideră că modelele matematice actuale aplicate în economie nu pot nici defini şi nici soluţiona criza. Altfel spus: nu poţi preconiza cum se vor comporta oameni diferiţi în situaţii diferite. Mai degrabă ar trebui cercetată măsura în care fiinţa umană este infuenţată de sentimente şi idei preconcepute. Apropierea economiei de sociologie, filosofie, psihologie şi istorie, dar şi de biologie, poate fi soluţia, susţinută de mulţi dintre critici. Deşi există deja o "economie comportamentală", disciplina nu s-a bucurat până acum de prea multă atenţie din partea oamenilor de ştiinţă. Max Otte nu crede că teoria economică poate fi reformată din temelii şi nici că analiştii pot trage concluziile corecte din actuala criză a datoriilor: "În principiu, ar trebui să înţeleagă că toate cunoştinţele lor sunt greşite. Importante sunt procesele sociale, oamenii. Este vorba despre dezechilibre, despre structuri de putere. Economiştii lucrează mereu sub premiza că piaţa se va auto-reglementa. Dar această piaţă nu există. Există foarte multe, diferite pieţe, care funcţionează diferit. De aici ar trebui pornit pentru a merge pe drumul cel bun."

Sursa: Deutsche Welle